Hipertimezia: ce înseamnă să-ți amintești totul
Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto
Ți-ai dorit vreodată să ai memorie fotografică pentru a accesa mai ușor informații valoroase? Ți-ar plăcea să obții răspunsurile la un examen fără efort? Hipertimezia le oferă oamenilor astfel de avantaje. Cu toate acestea, sindromul are și aspecte negative. Citește mai departe pentru a afla mai multe despre capacitatea de a-ți aminti totul!
Ce este hipertimezia?
Mai mult decât o abilitate, amintirea tuturor aspectelor vieții este un sindrom numit hipertimezie sau memorie autobiografică. Potrivit unui articol științific publicat în revista Neuropsychology, hipertimezia apare la foarte puțini oameni din lume.
Memoria autobiografică superioară (HSAM) face ca oamenii să-și amintească detaliile cu foarte mare precizie. În 2017, de exemplu, a fost documentat cazul unei femei pe nume Rebecca Sharrock, care își amintește momente specifice din prima ei săptămână de viață.
Îmi amintesc că, atunci când aveam doar o săptămână, eram învelită într-o pătură de bumbac roz.
Conceptul de HSAM a apărut odată cu cazul tinerei Jill Price, care a fost studiată de neurologul Jim McGaugh după ce aceasta i-a trimis o scrisoare în care îi spunea că își amintește fiecare zi din viața ei de la vârsta de 12 ani. După expunerea publică a situației, McGaugh a fost contactat și de alți oameni, care pretindeau că au la fel de multe amintiri.
Citește mai mult: 6 tipuri de memorie la oameni
Mai multe analize au determinat faptul că, deși memoria acestor oameni este excepțională când vine vorba de propriile experiențe, nu este la fel de bună în ceea ce privește amintirile impersonale. Acest lucru este confirmat de o publicație științifică din 2016.
Caracteristici pe care persoanele cu HSAM le au sunt următoarele:
- Concentrarea excesivă, până la disocierea de mediu
- Insomnie sau probleme de somn din cauza amintirilor necontrolate
- Comportamente compulsive sau tulburare obsesiv-compulsivă
Avantajele și dezavantajele hipertimeziei
Nu este o superputere și nici nu poate fi considerată un blestem. Acum că știi ce este hipertimezia, vom discuta despre detaliile pozitive și negative.
Avantaj: memorie autobiografică excelentă
Cei cu hipertimezie au amintiri fotografice excepționale. Ei își amintesc multe lucruri despre viața lor, începând chiar din copilărie.
După cum explică cercetările publicate în Frontiers in Psychology, oamenii cu amintiri autobiografice procesează amintirile la fel ca oricine altcineva. Diferența este că, chiar dacă detaliile sunt minore, ele intră direct în circuitele memoriei pe termen lung, fiind mult mai ușor de recuperat.
Dezavantaj: mintea creează amintiri false
Potrivit celor dezvăluite într-un studiu realizat în 2013, persoanele cu hipertimezie pot avea amintiri autobiografice afectate de episoade false. Creierul umple spațiile goale cu elemente distorsionate pentru a crea un episod complet și coerent.
Pentru a ajunge la această concluzie, studiul menționat mai sus a comparat memoria a 20 de persoane cu hipertimezie și a 38 fără acest sindrom. Cercetătorii au descoperit că ambele grupuri aveau aceeași susceptibilitate la crearea de amintiri false.
Avantaj și dezavantaj: afectează starea de spirit
Persoanele cu hipertimezie au acces aproape nelimitat la amintiri. Acest lucru devine o sabie cu două tăișuri.
Pe de o parte, dacă persoana în cauză este matură emoțională, va putea accesa cele mai fericite momente ale sale, reușind să-și stimuleze buna dispoziție. Pe de altă parte, amintirile negative sau neplăcute pot genera tristețe și durere.
Un exemplu clar este Rebecca Sharrock. Ea a spus presei că își amintește că plângea când era copil pentru că avea vise pe care nu le putea diferenția de realitate. Acum folosește această abilitate pentru a-și controla visele și a reduce coșmarurile.
Descoperă: Suplimentele pentru memorie și concentrare
Cum știu dacă am hipertimezie?
Originea hipertimeziei este complexă. Studiile existente până acum ne permit să identificăm trei cauze posibile:
- Biologie: Unul dintre studiile efectuate a constatat creșterea activității creierului în anumite zone. Există o conexiune mai mare între hipocamp și cortexul prefrontal. Alte cercetări au indicat faptul că amigdala este implicată în procesarea cognitivă hiperstimulată.
- Psihologie: Cercetătorii au efectuat un studiu care a arătat că persoanele afectate au amintiri autobiografice prodigioase, deoarece se gândesc obsesiv la experiențele lor trecute.
- Genetică: În 2012, un grup de cercetători a făcut o descoperire incredibilă, care a fost publicată în revista Neurobiology of Learning & Memory. Concluzia a fost că există nouă structuri cerebrale morfologic diferite la cei cu hipertimezie față de cei cu memorie normală.
Diagnosticul oficial trebuie stabilit de profesioniști.
În general, se efectuează o electroencefalogramă și un RMN. În plus, se folosește și un test de memorie autobiografică, în care sunt analizate răspunsurile emoționale și contextuale ale persoanei în cauză.
Deși hipertimezia poate fi privită pozitiv, cel mai bine este să existe o monitorizare medicală permanentă pentru evitarea aspectelor negative ale acestei abilitați.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aurora K.R. LePort and Aaron T. Mattfeld and Heather Dickinson-Anson and James H. Fallon and Craig E.L. Stark and Frithjof Kruggel and Larry Cahill and James L. McGaugh. (2012) Behavioral and neuroanatomical investigation of Highly Superior Autobiographical Memory (HSAM). Neurobiology of Learning and Memory. Volumen 98, Número 1, páginas 78-92. https://doi.org/10.1016/j.nlm.2012.05.002
- Ally, B. A., Hussey, E. P., & Donahue, M. J. (2013). A case of hyperthymesia: rethinking the role of the amygdala in autobiographical memory. Neurocase, 19(2), 166–181. https://doi.org/10.1080/13554794.2011.654225
- Brandt, J., & Bakker, A. (2018). Neuropsychological investigation of “the amazing memory man”. Neuropsychology, 32(3), 304–316. https://doi.org/10.1037/neu0000410
- LePort, A. K., Stark, S. M., McGaugh, J. L., & Stark, C. E. (2017). A cognitive assessment of highly superior autobiographical memory. Memory (Hove, England), 25(2), 276–288. https://doi.org/10.1080/09658211.2016.1160126
- LePort, A. K., Stark, S. M., McGaugh, J. L., & Stark, C. E. (2016). Highly Superior Autobiographical Memory: Quality and Quantity of Retention Over Time. Frontiers in psychology, 6, 2017. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2015.02017
- Patihis, L., Frenda, S. J., LePort, A. K., Petersen, N., Nichols, R. M., Stark, C. E., … & Loftus, E. F. (2013). False memories in highly superior autobiographical memory individuals. Proceedings of the National Academy of Sciences, 110(52), 20947-20952. https://www.pnas.org/doi/abs/10.1073/pnas.1314373110
- Santangelo, V., Cavallina, C., Colucci, P., Santori, A., Macrì, S., McGaugh, J. L., & Campolongo, P. (2018). Enhanced brain activity associated with memory access in highly superior autobiographical memory. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 115(30), 7795–7800. https://doi.org/10.1073/pnas.1802730115
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.