11 întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului
 

11 întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului

Este important să consultați un urolog pentru a preveni, diagnostica și trata infecțiile tractului urinar și afecțiunile prostatei, printre alte probleme. Ce trebuie să întrebați urologul?
11 întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului

Ultima actualizare: 18 ianuarie, 2023

Există anumite întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului. Acest specialist se ocupă de probleme legate de sistemul urinar sau genital (doar la bărbați). Deși unii se feresc de urolog, este recomandat să mergeți regulat la consult după vârsta de 40 de ani, chiar dacă nu aveți simptome. Citiți mai departe pentru a descoperi 11 întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului!

Ce specializare urologul?

Un urolog este un profesionist din domeniul sănătății. El ajută la prevenirea, diagnosticarea și tratarea patologiilor sistemului urinar (la ambele sexe) și genital (masculin).

Urologul se poate ocupa de probleme precum următoarele:

  • Pietre la rinichi
  • Disfuncție erectilă
  • Vezică hiperactivă
  • Incontinență urinară
  • Hiperplazie de prostată
  • Infecții ale tractului urinar
  • Concentrație scăzută de testosteron
  • Cancer de testicule, penis, prostată, vezică urinară sau rinichi

Când să mergeți la urolog?

După o anumită vârstă (peste 40 de ani), trebuie să mergeți regulat la medicul urolog pentru prevenție și control. Cu toate acestea, dacă observați simptome, puteți merge și la medicul generalist.

Consultația este necesară în situații precum următoarele:

  • Enurezis infantil: urinarea involuntară a copiilor de o anumită vârstă în somn
  • Boli cu transmitere sexuală
  • Dificultate de a controla nevoia de a merge la toaletă
  • Mers foarte des la toaletă
  • Traumatisme ale tractului genital sau urinar
  • Schimbarea culorii și aspectului urinei
  • Durere, disconfort sau arsură la urinare
  • Dificultate în menținerea erecției
  • Senzația de a nu urina complet
  • Sânge în urină (hematurie)

11 întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului

Acest specialist analizează zona abdominală, genitală și rectală. El poate solicita analize de urină sau sânge, precum și studii imagistice (mai ales ultrasunete). De asemenea, solicită informații referitoare la stilul de viață (dieta, consumul de alcool, consumul de tutun, activitatea fizică).

 

Consult la medicul urolog
Urologul poate solicita imagini ale tractului urinar, care vor fi obținute prin radiografie, ecografie, tomografie sau rezonanță magnetică.

1. De câte ori pe zi ar trebui să urinez?

Nu există un număr exact. Acest lucru poate varia în funcție de vreme, hidratare și alți factori. Cu toate acestea, dacă simțiți că mergeți la toaletă mai mult sau mai puțin decât de obicei, discutați acest lucru în timpul vizitei la urolog.

2. Ce se întâmplă dacă am dificultăți la urinare?

Pentru a răspunde la această întrebare, medicul va trebui să efectueze câteva teste. Poate fi ceva normal în procesul de îmbătrânire. Cu toate acestea, de vină poate fi și hiperplazia benignă de prostată sau o problemă renală.

3. Am nevoie de un examen de prostată?

Deși răspunsul va fi determinat de medic și va depinde de fiecare caz, vârsta recomandată pentru un prim examen de prostată este de 55 de ani. Acesta este sfatul oferit de Task Force on Preventive Services (Statele Unite, 2018).

În cazul persoanelor cu antecedente familiale de cancer, vârsta poate scădea la decada a patra de viață. Cei peste 70 de ani nu au nevoie de examene de rutină pentru depistarea cancerului de prostată.

4. Cum se face acest test?

Acest test implică o examinare rectală și determinarea PSA.

Măsurarea antigenului specific prostatic (PSA) este singurul test aprobat științific. Task Force on Preventive Services nu recomandă examenul digital rectal, considerând că nu există suficiente dovezi în ceea ce privește utilitatea acestuia.

5. Testul trebuie efectuat des?

În cazul acestei întrebări, medicul va lua în calcul starea pacientului. Recomandarea de a începe screening-ul la vârsta de 55 de ani este supusă evaluării.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) subliniază că măsurarea PSA este o decizie personală. Există șansa ca rezultatul să fie unul fals pozitiv și pacientul să treacă prin tratamente puternice de care s-ar putea să nu aibă nevoie.

În general, statisticile arată că, după 60 de ani, există puține șanse de a dezvolta cancer de prostată dacă PSA este scăzut. Totuși, cercetările indică faptul că 20,3% dintre pacienții diagnosticați cu această neoplazie au vârsta cuprinsă între 70 și 75 de ani.

6. Examenul rectal digital este dureros?

Această practică nu este standardizată. Deși poate fi neplăcută, examinarea rectală nu trebuie să fie dureroasă. În plus, durează puțin și este simplă.

7. Cum știu dacă am o disfuncție erectilă?

Atunci când o persoană a întâmpinat probleme la obținerea sau menținerea erecției în timpul sexului, își face o mulțime de griji. Un episod ocazional nu este o problemă, mai ales la o vârstă înaintată.

Pentru a vorbi despre disfuncția erectilă, problema trebuie să fie mai mult sau mai puțin permanentă. În orice caz, în timpul vizitei la urolog, medicul și pacientul vor examina situația, ținând cont de posibilii factori de risc asociați.

Trebuie luate în considerare și alte patologii, deoarece disfuncția erectilă nu afectează doar viața sexuală, ci poate fi legată de diverse probleme de sănătate cardiovasculare, neurologice sau endocrine, potrivit cercetărilor pe acest subiect.

8. Cum știu dacă am pietre la rinichi?

Pe lângă simptomele clasice (dureri de spate, prezența sângelui în urină, disconfort sau dificultate la urinare), trebuie efectuate teste pentru a stabili diagnosticul, precum ecografia.

9. Care sunt simptomele cancerului testicular?

La fel cum femeile își analizează sânii, bărbații își pot autoexamina testiculele în mod regulat. Medicul vă poate explica ce trebuie să faceți și la ce să fiți atenți.

Un nodul, o durere în zona inghinală, o senzație de greutate și o inflamație în scrot pot fi semne de avertizare.

Întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului
Cu medicul urolog se poate vorbi despre situații intime sau care generează jenă.

10. Aveți experiență în rezolvarea problemei?

În cazul în care a fost depistată o patologie, medicul care a pus diagnosticul trebuie să aibă experiență în tratarea acestei probleme. În caz contrar, trebuie să mergeți la alt specialist.

11. Ce să faceți pentru a preveni problemele de sănătate?

Nu există o metodă infailibilă de a preveni problemele de sănătate ale sistemului reproducător sau urinar masculin. Cu toate acestea, există câteva recomandări generale:

  • Evitați tutunul.
  • Reduceți consumul de sare.
  • Hidratați-vă corespunzător.
  • Consumați alcool cu moderație.
  • Faceți mișcare în mod regulat.
  • Faceți exerciții pentru întărirea podelei pelvine.
  • Reduceți aportul de carne roșie și grăsimi trans.
  • Adoptați o dietă echilibrată, cu fructe și legume proaspete.

Alte lucruri pe care ar trebui să le spuneți medicului urolog

Pe lângă aceste întrebări pe care bărbații trebuie să le pună urologului, există și câteva detalii care trebuie raportate medicului pentru a-l ajuta în stabilirea diagnosticului. Trebuie să vorbiți despre stilul de viață, alimentație, sport sau sedentarism, funcționarea sexuală, frecvența și forma de urinare, antecedentele familiale sau bolile cronice.

Informațiile nu trebuie ascunse. Nu treceți cu vederea niciun detaliu important. Aceste atitudini, departe de a ajuta, pot contribui la agravarea unei probleme existente.



  • American Cancer Society. Signs and Symptoms of Testicular Cancer. 2018. Available: https://www.cancer.org/cancer/testicular-cancer/detection-diagnosis-staging/signs-and-symptoms.html
  • Ceballos M, Álvarez Villarraga J, Silva Herrera J, et al. Guía de disfunción eréctil. Revista Urología Colombiana. 2015; XXIV(3): 185.e2-185.e22.
  • Cózar J, Miñana B, Gómez-Veiga Fm et al. Registro nacional de cáncer de próstata 2010. España Actas Urológicas Españolas. 2013; 37(1): 12-19.
  • Goldenring J. Equal time for men: teaching testicular self-examination. J Adolesc Health Care. 1986; 7: 273.
  • González Calvar S, Salcedo J, Martínez Mangini M. Últimos avances en el diagnóstico de la hiperplasia benigna de próstata. Acta bioquím. clín. latinoam.  2005;  39(2): 171-185.
  • Morata AJ, Morata AL. Enuresis infantil, formar y educar. Rev Cubana Pediatr. 2021;  93(3): e1035.
  • Pattillo A, Miranda V, Wainstein C, Cohen D.  Recomendaciones para Programas de Formación en Patología de piso Pélvico.  Rev Chil Obstet Ginecol. 2017; 82(5): 589-593.
  • Potenziani Bigelli J, Carmona O, Pradella de Potenziani R, Potenziani Pradella S. Mujeres con infecciones urinarias recurrentes: Factores predisponentes en ambos integrantes de la pareja. Centro médico. 2004; 49: 110-136.
  • Prieto Castro R, Campos Hernández P, Robles R, Ruíz García J, Requena Tapia M. Epidemiología de la disfunción eréctil. Factores de riesgo Arch. Esp. Urol. 2010; 63 (8): 637-639
  • Valiente Morejón W, Junco Sena B, Padrón Vega Y, Ramos Águila Y, Castillo García I. Prostate-specific antigen as a predictor for the diagnosis of prostate adenocarcinoma. Rev. Finlay. 2015;  5(4): 221-227.
  • Vara Martín J, Hidalgo-Barquero E, García Blanco, J. Diagnostico de la hematuria.  Nefrología Pediátrica. 2008; 15: 169-181.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.