Logo image
Logo image

Moartea subită la sportivi: prevenire

5 minute
Prevenirea morții subite în sport a devenit un subiect de importanță științifică în ultimii ani. Mai presus de toate, cardiologii sunt cei mai implicați în căutarea unui mod de a detecta acest lucru la timp pentru a preveni o tragedie.
Moartea subită la sportivi: prevenire
Ultima actualizare: 29 noiembrie, 2020

Știrile despre sportivii care mor în timpul antrenamentelor au devenit adesea virale pe rețelele de socializare și pe site-urile de știri. Drept urmare, mulți specialiști au început să discute diferite moduri de a preveni moartea subită la sportivi.

Dar este posibil acest lucru? Există într-adevăr o modalitate de a detecta problema la timp pentru a preveni rezultatul fatal? Și, dacă da, nu ar trebui să fie vorba despre aceleași măsuri pe care medicii le iau în cazul populației generale?

În rândurile de mai jos, vom analiza acest subiect.

Câteva informații despre moartea subită la sportivi

Moartea subită, oriunde s-ar produce, apare atunci când inima unei persoane sănătoase se oprește brusc în timp ce face sport. Aceasta înseamnă că, aparent, nu există nicio boală care să justifice acest rezultat fatal. Totuși, atunci când se efectuează autopsia, experții constată cel puțin o problemă de fond.

Nu există nicio diferență semnificativă între sportivi și restul populației când vine vorba despre decesul subit. Cu toate acestea, în cazul celor care efectuează antrenamente intense, riscul crește, ajungându-se la mai mult de o moarte subită la 100.000 de persoane.

Înregistrările raportează faptul că majoritatea acestor decese au loc primăvara și după-amiaza. Acestea sunt momentele în care au loc competițiile sportive oriunde pe glob.

Atunci când un sportiv moare practicând sport fără niciun motiv aparent, în 90% dintre situații există o cauză cardiovasculară subiacentă. Cauza este dependentă de vârstă, deoarece riscul este aproape inexistent în rândul persoanelor sub 35 de ani. Cu toate acestea, la populația mai în vârstă, cifrele pot ajunge la 1 deces la 18.000 de locuitori.

Some figure
Studiile sugerează faptul că până la 90% dintre morțile subite la sportivi sunt de origine cardiovasculară.

Moartea subită la sportivi: cauze

Când vine vorba de moartea subită, fie în sport, fie în alte circumstanțe, apare o aritmie cu fibrilație ventriculară. În această situație, partea inferioară a inimii (ventriculele) bate inegal, iar organul nu poate trimite sânge către țesuturi.

Plăcile ateromatoase s-au dovedit a fi cauza principală de deces la majoritatea pacienților. Acestea sunt o acumulare de cheaguri atașate arterelor, formată din celule sanguine, trombocite, țesut fibros și colesterol.

Experții suspectează faptul că, atunci când sportivii fac exerciții, placa ateromatoasă se descompune și obstrucționează brusc circulația. Dacă acest lucru are loc în arterele coronare, care sunt cele ce deservesc inima, se întrerupe alimentarea cu oxigen și substanțe nutritive. Rezultatul final este o necroză celulară – moarte celulară.

Într-o măsură mai mică, există cauze ereditare care nu pot fi prevenite, legate de moartea subită în sport. Așa cum vom vedea mai jos, acestea pot fi detectate la timp cu ajutorul unei electrocardiograme.

Două dintre cele mai cunoscute probleme din punct de vedere genetic sunt:

  • Cardiomiopatia aritmogenă. Celulele inimii degenerează și sunt transformate din mușchi în grăsimi. Pe termen lung, aceste zone cardiace își pierd funcționalitatea și produc aritmii repetitive, mai ales în timpul efortului intens.
  • Hipertrofia. La acești pacienți, peretele inimii crește progresiv în dimensiune. Devine din ce în ce mai dificil ca sângele să părăsească ventriculele și să fie distribuit în tot corpul. Dacă inima nu se mai poate extinde, apare moartea subită.

Citește mai mult:

Cauzele și simptomele flutterului atrial

Cum poate fi prevenită moartea subită la sportivi?

Cunoscând cauzele și modalitățile în care se întâmplă acest lucru, putem să prevenim moartea subită în sport. Primul pas este aproape întotdeauna efectuarea unui examen fizic și a unei electrocardiograme în cazul tuturor sportivilor.

Adevărul este că, din punct de vedere juridic, multe țări solicită acest test pentru ca sportivii să obțină certificări federale sau profesionale. Cu toate acestea, există o dezbatere continuă despre adevărata sa valoare și utilitate. În cazul geneticii și al eredității, testul ar putea ajuta. În schimb, plăcile ateromatoase nu emit semnale electrice.

Din acest motiv, în prezent se vorbește despre un examen medical mai amănunțit, care include mai multe elemente decât simpla electrocardiogramă. Este nevoie de un examen fizic adecvat vârstei, efectuat în laboratoare de specialitate. De asemenea, dacă existe anumite suspiciuni, sunt necesare teste mai detaliate.

Trebuie să ne amintim faptul că plăcile ateromatoase sunt mai frecvente la o vârstă înaintată, dar nu sunt atât de ușor de detectat. Aceleași recomandări se aplică sportivilor și populației generale în ceea ce privește factorii de risc. Din această cauză, toată lumea ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte:

  • Controlul obezității
  • Reglarea tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr din sânge
  • Reducerea colesterolului rău
  • Adoptarea unei diete sănătoase
  • Evitarea alcoolului și a tutunului
Some figure
Pentru a reduce riscul de moarte subită la sportivi, aceștia trebuie să-și facă periodic o electrocardiogramă. De asemenea, ar trebui să adopte un stil de viață sănătos.

Prevenirea la nivel social

Defibrilatoarele automate ar trebui instalate în spațiile destinate antrenamentelor, iar personalul ar trebui să fie familiarizat cu pașii de bază pentru resuscitarea cardiopulmonară. În mod similar, antrenorii și arbitrii ar trebui să fie instruiți în resuscitare.

Sistemul de avertizare este crucial. Stabilirea procedurilor pentru notificarea serviciilor de urgență este esențială în unitățile sportive și în alte instituții publice. Angajații ar trebui să știe cum să efectueze aceste proceduri cu rapiditate și precizie. Acest lucru ar trebui să fie clar în orice sală de gimnastică și pe orice stadion. Ar trebui să existe persoane responsabile cu efectuarea apelului și instruite în acordarea primului ajutor.

Citește mai mult:

Metode de diagnostic pentru fibrilația atrială

O posibilitate redusă, dar care există

Dacă ne uităm la cifre, am putea spune că incidența morții subite în sport este scăzută. Poate că este scăzută și în cazul populației generale în ansamblu. Cu toate acestea, cifrele în cazul persoanelor de peste 50 de ani care efectuează exerciții intense sunt semnificative.

Prin urmare, această grupă de vârstă trebuie să aibă foarte multă grijă. Trebuie să facă controale regulate și să le considere esențiale – nu doar o simplă formalitate. Medicii trebuie să efectueze toate testele solicitate și să le evalueze în contextul pacientului în cauză.

De asemenea, trebuie să existe o responsabilitate generală în societate, mai ales în cazul centrelor sportive și al organizatorilor de evenimente sportive. Amplasarea defibrilatoarelor în zone vizibile și instruirea personalului în domeniul resuscitării sunt elementele care pot salva vieți.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Suárez-Mier, M. Paz, and Beatriz Aguilera. “Causas de muerte súbita asociada al deporte en España.” Revista española de cardiología 55.4 (2002): 347-358.
  • Iglesias, Diego Esteban. “Muerte súbita en el deporte.” La Revista del Hospital Italiano de Buenos Aires 36 (2016): 91-98.
  • de Luna, Antoni Bayés, et al. “Actualización de la muerte súbita cardiaca: epidemiología y estratificación del riesgo.” Revista española de medicina legal 44.1 (2018): 5-12.
  • Morentin, Benito, Ma Paz Suárez-Mier, and Beatriz Aguilera. “Muerte súbita por enfermedad ateromatosa coronaria en jóvenes.” Revista Española de Cardiología 54.10 (2001): 1167-1174.
  • Manonelles Marqueta, P., et al. “Estudio de la muerte súbita en deportistas españoles.” Investigación cardiovascular 9 (2006): 55-73.
  • Sitges, Marta, et al. “Consenso para prevenir la muerte súbita cardíaca de los deportistas.” Apunts: Medicina de l’esport 48.177 (2013): 35-41.
  • Aparicio Rodrigo, María, and Enrique Rodríguez-Salinas Pérez. “Dudas sobre la utilidad del cribado masivo con electrocardiograma en deportistas para prevenir la muerte súbita.” Pediatría Atención Primaria 18.71 (2016): 275-278.
  • Serratosa-Fernández, Luis, et al. “Comentarios a los nuevos criterios internacionales para la interpretación del electrocardiograma del deportista.” Revista Española de Cardiología 70.11 (2017): 983-990.
  • de Viguri, Narciso Perales Rodríguez, José Luis Pérez Vela, and Cristina Pérez Castaño. “Respuesta comunitaria a la muerte súbita: resucitación cardiopulmonar con desfibrilación temprana.” Revista Española de Cardiología Suplementos 10 (2010): 21A-31A.
  • Armengol, Juan Jorge González, Antonio López Farré, and Fernando Prados Roa. “Síncope de esfuerzo y riesgo de muerte súbita en deportistas jóvenes: perspectiva clínica y genética.” Emergencias: Revista de la Sociedad Española de Medicina de Urgencias y Emergencias 23.1 (2011): 47-58.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.