Perforația gastrointestinală: cauze, simptome și tratamente
Perforația gastrointestinală este o afecțiune în care se formează o gaură în tractul gastrointestinal. Acesta din urmă cuprinde stomacul și intestinul gros și subțire. Oricare dintre aceste organe poate fi perforat.
Cel mai mare risc este faptul că aceasta determină eliberarea conținutului care este adăpostit în organele tractului gastrointestinal. Conținutul trece în fluxul sanguin și duce la declanșarea septicemiei, care poate fi fatală.
Prin urmare, perforația gastrointestinală este o urgență medicală. Necesită o intervenție chirurgicală de urgență. Dacă nu, viața este compromisă.
Când apare perforația gastrointestinală?
Perforația gastrointestinală apare atunci când se formează o gaură în stomac , intestinul subțire sau intestinul gros. Acest lucru poate fi cauzat de boli, leziuni sau traume sau ca efect al deteriorării altor organe.
Adesea, acest tip de perforație are loc în stomac sau intestinul gros. Găurile care apar în intestinul subțire sunt foarte rare; de fapt, se estimează că apar doar la 4 din 100.000 de persoane.
Cel mai mare risc este ca conținutul organului perforat să se scurgă în cavitatea abdominală. Acest lucru duce la peritonită, care, la rândul său, duce la „otrăvirea sângelui” sau sepsis. Consecința este insuficiența organelor și, odată cu aceasta, moartea.
Citiți și: Ce înseamnă culoarea vomei?
Cauze și factori de risc
Perforația gastrointestinală poate apărea spontan, ca urmare a unei afecțiuni medicale. Uneori este rezultatul unui traumatism sau al unui accident în timpul unei proceduri medicale.
Cauze spontane
Atunci când perforația gastrointestinală apare brusc sau neașteptat și este rezultatul unei afecțiuni anterioare, vorbim despre o cauză spontană. Problemele de sănătate care pot provoca această boală sunt următoarele:
- Boala Crohn
- Colită ulcerativă
- Obstrucție intestinală severă
- Boala ischemică a intestinului
- Apendicită
- Diverticulită
- Boala vezicii biliare
- Ulcer peptic
- Presiune excesivă asupra esofagului
- Ingerarea substanțelor caustice
- Reacție la medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
- Cancer de colon
De asemenea, în cadrul acestui grup se află și perforația cauzată de traume, ingestia de corpuri străine (de obicei, oase de pește sau fragmente osoase) sau impactul intestinal sever.
Cauze asociate cu procedurile medicale
Există câteva proceduri diagnostice și chirurgicale care pot duce la perforație gastrointestinală. Printre cele mai frecvente sunt următoarele:
- Clismă: din cauza inserării incorecte a tubului rectal
- Pregătirea intestinului pentru colonoscopie: afectează de obicei persoanele cu constipație
- Sigmoidoscopie: se produce prin inserarea incorectă a endoscopului
- Colonoscopie: este mai frecventă la cei care iau steroizi sau au boli acute intestinale severe
- Chirurgie abdominală sau pelviană: operațiile la colon, deși nu este ceva obișnuit
Se estimează că 1 din 1000 de persoane care suferă o colonoscopie terapeutică dezvoltă o perforație gastrointestinală. Procentul în colonoscopia diagnostică este de 1 persoană din 1.400.
Factori de risc
După cum am menționat deja, există mai multe afecțiuni care cresc riscul de perforație. Printre acești factori de risc se numără:
- Vârsta peste 75 de ani
- Sexul feminin
- După o intervenție chirurgicală abdominală sau pelviană, mai ales dacă este recentă
- Traume la nivelul abdomenului sau pelvisului
- Boli diverticulare sau boli inflamatorii intestinale
- Anticorpi monoclonali
- Aderențe pelvine
- Proceduri de diagnostic sau chirurgicale care implică tractul gastrointestinal
- Cancer de colon
Simptome asociate
Principalul simptom al perforației gastrointestinale este durerea abdominală severă, cu sensibilitate la atingere. Zona este rigidă sau dură. Când gaura se formează în intestinul gros, evoluția durerii este treptată. Dacă apare în stomac sau în intestinul subțire, apare brusc.
În orice caz, odată ce durerea este resimțită, aceasta este continuă și crește atunci când zona este apăsată sau când se mișcă. Poate scădea în poziție orizontală. Alte simptome asociate sunt următoarele:
- Frisoane cu tremurături
- Greaţă
- Vărsături
- Febră
Dacă se dezvoltă peritonita, există și oboseală, dificultăți de respirație, amețeli, bătăi rapide ale inimii și mai puțină dorință de a merge la toaletă. Dacă există sepsis, rata respirației și ritmul cardiac cresc; există și confuzie.
Posibile complicații
Principalele complicații ale perforației gastrointestinale includ sângerări interne și sepsis. De asemenea, pot apărea abcese abdominale, leziuni intestinale permanente și chiar moartea unei părți a intestinului.
În unele cazuri, după o intervenție chirurgicală de urgență, se poate dezvolta o infecție sau rănile nu se pot vindeca așa cum ar trebui. Există un risc crescut atunci când persoana nu are un stil de viață sănătos, ia anumite medicamente, este subnutrită sau are diabet de tip 2.
Teste de diagnostic pentru perforația gastrointestinală
Dacă medicul suspectează o perforație gastrointestinală, acesta va cere o radiografie. Acest lucru îi permite să verifice dacă există aer în cavitatea abdominală. Cu toate acestea, pentru a confirma diagnosticul, este necesară o scanare CT.
Scanarea CT ajută la localizarea punctului în care se află perforația. De asemenea, poate fi solicitată o clismă cu bariu. De asemenea, sunt solicitate și alte teste pentru completarea diagnosticului; printre acestea, avem următoarele:
- Numărul de celule albe din sânge pentru a căuta semne de infecție
- Evaluarea nivelului de hemoglobină dacă se suspectează o sângerare
- Electroliți
- Nivelul acidului în sânge
- Funcția renală
- Funcția hepatică
Opțiuni de tratament
După cum am indicat deja, perforația gastrointestinală este o afecțiune ce necesită o intervenție chirurgicală de urgență. În funcție de locația găurii și cauza acesteia, se decide ce tip de intervenție este cel mai potrivit.
Scopul este de a închide orificiul și de a preveni vărsarea conținutului gastrointestinal în cavitatea abdominală sau toracică. Procedura începe cu aplicarea de lichide intravenoase și antibiotice.
Uneori, este necesar să se plaseze un tub ce trece din nas în stomac pentru a aspira sucurile gastrice. Acest lucru le împiedică să curgă către alte părți și ameliorează presiunea asupra intestinului.
Stil de viață și pronostic
În faza inițială de recuperare, alimentația este imposibilă. Persoanei operate i se pune un tub nazogastric pentru a scurge conținutul stomacului. În plus, antibioticele și nutrienții sunt administrați intravenos timp de câteva zile.
Tratamentul precoce îmbunătățește șansele de recuperare completă. Cel mai important lucru este să nu existe infecție. Este indicat să se evite alcoolul, tutunul și drogurile psihoactive.
De obicei, orice tratament împotriva cancerului și medicamentele cu steroizi trebuie oprite. Este important să fie monitorizate anumite afecțiuni, precum boala intestinului, malnutriția, lupusul, artrita reumatoidă sau afecțiunile similare, bolile de inimă, bolile renale, bolile hepatice sau emfizemul.
Recomandăm: 6 alimente pentru ulcer la stomac
Recuperarea completă este asociată cu detectarea precoce
Dacă o persoană are oricare dintre bolile care pot provoca perforația gastrointestinală, ea trebuie monitorizată strict. Acest lucru reduce riscul formării unei găuri în tractul gastrointestinal cu consecințele pe care le implică acest lucru.
Intervenția chirurgicală este eficientă în rezolvarea perforației gastrointestinale. Cu toate acestea, recuperarea completă va depinde de tratamentul precoce, de starea de sănătate a pacientului și de îngrijirea aplicată după operație.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Montes de Oca Megías, E., García Jordá, E. V., Noa Pedroso, G., García Menocal, J. L., Anido Escobar, V., & Ruiz Torres, J. (2013). La sigmoidoscopia: una alternativa útil para la pesquisa del cáncer colorrectal. Revista Cubana de Medicina, 52(3), 197-208.
- García-Morell, N., Rojas-Peláez, Y., Trujillo-Pérez, Y. L., Carmenates-Álvarez, B. M., Reyes-Escobar, A. D., & Chiong-Quesada, M. (2019). Comportamiento de los pólipos de colon y recto en pacientes sometidos a colonoscopia terapéutica. Revista Archivo Médico de Camagüey, 23(2), 198-208.
- Rodríguez, L. C., de Gracia, M. M., Galán, N. S., Dueñas, V. P., Arrieta, L. S., & Moll, G. G. (2013). Utilidad de la tomografía computarizada multidetector para identificar la localización de las perforaciones gastrointestinales. Cirugía Española, 91(5), 316-323.