Persoanele cu depresie sunt predispuse la alte 29 de boli
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
Un studiu științific recent publicat în prestigiosul jurnal JAMA Psychiatry a descoperit o relație semnificativă între depresie și aproape 30 de alte boli. Potrivit cercetătorilor, depresia crește semnificativ riscul de a suferi de 29 de afecțiuni care necesită îngrijire medicală.
Datele au fost colectate de la 240.433 de pacienți din Regatul Unit și Finlanda. Deși rezultatele indică faptul că depresia duce la alte patologii, s-a observat și faptul că cel puțin 12 boli duc la depresie.
Descoperiți: Cum se detectează depresia
Ce alte boli apar la persoanele cu depresie?
Cercetătorii au descoperit 29 de afecțiuni asociate cu depresia, care au necesitat spitalizare. Cele mai frecvente sunt:
- Diabet
- Osteoartrită
- Bronșită cronică
- Tulburări de somn
- Infecții bacteriene
- Dureri de spate sau lumbago
- Boala ischemică coronariană
Dacă afecțiunile sunt grupate în funcție de sistemul sau organele afectate, ordinea prevalenței este următoarea:
- Boli endocrine: 245 din 1.000 de persoane cu depresie care au participat la studiu aveau diagnostice de boli endocrine, cum ar fi diabetul.
- Tulburări musculo-scheletice: au apărut la 91 din 1.000 de persoane cu depresie. Acestea includ durerea lombară.
- Boli ale sistemului circulator: au fost înregistrate la 86 din 1000 de persoane cu depresie.
Printre situațiile care implică o relație bidirecțională se remarcă tentativele de otrăvire sinucigașă și căzăturile.
Descoperiți: 8 sfaturi pentru a combate depresia
De ce este depresia un factor de risc pentru alte boli?
Deși acest studiu specific corelează depresia cu boli care necesită spitalizare, știm că problema se extinde și la alte boli care nu trebuie neapărat rezolvate prin spitalizare. Potrivit Statpearls, persoanele cu stări depresive se confruntă cu apariția concomitentă a altor tulburări de dispoziție, cum ar fi anxietatea.
În plus, în caz de hipertensiune arterială, va exista o dificultate mai mare în controlul bolii. Mai rău, există un risc crescut de abuz de substanțe și tentative de sinucidere.
Depresia este un factor de risc pentru alte boli prin diferite mecanisme. De exemplu, cercetătorii știu că persoanele depresive au mai multe șanse de a dezvolta Alzheimer mai târziu în viață. Ei presupun că stresul stării depresive poate genera substanțe inflamatorii capabile să dăuneze neuronilor.
În ceea ce privește diabetul, studiile științifice susțin că stilul de viață al persoanelor depresive favorizează tulburările metabolice. Persoanele care trăiesc cu depresie tind să fie mai sedentare și să aibă o dietă cu o proporție mai mare de grăsimi saturate și zaharuri simple.
Acest mod zilnic de viață duce la modificări ale glicemiei.
Dacă ne concentrăm pe patologiile cardiace, o publicație științifică din 2016 explică faptul că depresia activează mecanismele de oxidare în celule, care afectează mușchiul inimii și vasele de sânge care îl hrănesc.
Slăbirea sistemului cardiovascular îl face mai susceptibil la atacul de cord.
Se poate reduce riscul?
Întrebarea cheie este ce putem face pentru a reduce riscul. Depresia condamnă oamenii la alte patologii?
Vestea bună este că tratamentul precoce și monitorizarea adecvată reduc șansele de spitalizare pentru o altă afecțiune. O recenzie din 2019 clarifică faptul că o abordare timpurie îmbunătățește semnificativ prognosticul. Acest aspect este foarte important. Tratarea depresiei pentru a preveni alte afecțiuni de sănătate este de o importanță vitală.
Diferite organizații și grupuri de experți dezvoltă linii directoare terapeutice pe baza dovezilor disponibile. Consultarea cu un profesionist din domeniul sănătății va îmbunătăți șansele de a depăși episodul depresiv.
Depresia nu este doar un simptom. Guvernele lumii trebuie să garanteze că toți oamenii au acces la servicii de sănătate mintală.
Ce să faceți cu stilul de viață?
Autorii studiului publicat de JAMA Psychiatry concluzionează faptul că felul în care se comportă persoanele cu depresie este vinovat de dezvoltarea stărilor asociate. Fumatul, alcoolismul și lipsa activității fizice sunt obiceiuri nocive care trebuie eliminate.
Prin urmare, dacă aveți un diagnostic de depresie, luați medicamente, urmați un tratament psihologic și doriți să faceți mai mult pentru a reduce riscul de apariția a altor boli, începeți cu următoarele:
- Eliminați viciile. Renunțați la consumul de tutun și alcool. Solicitați ajutor specializat.
- Practicați o activitate fizică, cel puțin 30 de minute pe zi. Mersul pe jos poate fi suficient la început.
- Pregătiți o dietă adecvată împreună cu un nutriționist, care să vă ofere suficientă energie și care să includă produse sănătoase.
Bineînțeles că nu este ușor, dar este posibil. Luați lucrurile în propriile mâini și reduceți riscul de a suferi de boli asociate cu depresia!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bains, N., & Abdijadid, S. (2022). Major depressive disorder. In StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559078/
- Dhar, A. K., & Barton, D. A. (2016). Depression and the link with cardiovascular disease. Frontiers in psychiatry, 7, 33. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2016.00033/full
- Frank P, Batty GD, Pentti J, et al. (2023). Association Between Depression and Physical Conditions Requiring Hospitalization. JAMA Psychiatry. Published online. doi:10.1001/jamapsychiatry.2023.0777
- Gallagher, D., Kiss, A., Lanctot, K., & Herrmann, N. (2018). Depression and risk of Alzheimer dementia: a longitudinal analysis to determine predictors of increased risk among older adults with depression. The American Journal of Geriatric Psychiatry, 26(8), 819-827. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1064748118303270
- Gautam, S., Jain, A., Gautam, M., Vahia, V. N., & Grover, S. (2017). Clinical practice guidelines for the management of depression. Indian journal of psychiatry, 59(Suppl 1), S34. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5310101/
- Kraus, C., Kadriu, B., Lanzenberger, R., Zarate Jr, C. A., & Kasper, S. (2019). Prognosis and improved outcomes in major depression: a review. Translational psychiatry, 9(1), 127. https://www.nature.com/articles/s41398-019-0460-3
- Yu, M., Zhang, X., Lu, F., & Fang, L. (2015). Depression and risk for diabetes: a meta-analysis. Canadian journal of diabetes, 39(4), 266-272. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1499267114007072
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.