Practica nesting: cum să nu faci nimic?

04 Octombrie, 2020
Practica nesting este o practică care constă pur și simplu în a nu face nimic și a te relaxa acasă. Deși există unele cazuri în care nesting-ul nu este practic, există multe situații în care poate fi foarte benefic.

Descoperă practica nesting și ce beneficii îți aduce să nu faci nimic pentru o zi, deoarece liniștea nu a fost niciodată atât de aproape! „A te plictisi” și a sta acasă nu trebuie să fie un lucru rău. De fapt, acest obicei este cunoscut sub numele de „nesting” și este o tendință foarte promițătoare. Din ce în ce mai mulți oameni apelează la această practică simplă ca mijloc de terapie și auto-descoperire.

Așadar, ce este practica nesting?

Fată care bea ceai cald
A lua o pauză de la ritmul vieții de zi cu zi nu este un lucru rău. A nu face nimic și a ne dedica timpul activităților plăcute ne poate ajuta să eliminăm stresul și anxietatea.

Practica nesting este un mijloc de a reacționa în fața trecerii frenetice a orelor din viața de zi cu zi. La fel ca stilul de viață hygge, practica nesting a apărut în țările nordice. În prezent, tendința s-a răspândit în multe locuri din întreaga lume.

La urma urmei, există un motiv bun pentru care tot mai mulți oameni au decis să-și încetinească ritmul vieții și să se alăture acestui stil de viață. Nesting-ul contribuie la bunăstare prin reducerea anxietății și a stresului.

În același timp, practica nesting este o opțiune foarte economică. Nu numai că îți permite să profiți de căldura casei tale, ci ajută și la consolidarea legăturilor familiale și a legăturii tale cu tine însuți.

Merită să stai un moment și să reflectezi asupra zilelor de muncă, sarcinilor și planurilor laborioase de weekend. Dacă suntem sinceri cu noi înșine, aceste planuri se simt adesea ca niște obligații, răpindu-ne din ce în ce mai des relaxarea adevărată.

Obligația de a socializa

Când vine vorba de timpul liber, ajungem să ne simțim adesea la fel ca și copiii noștri. Aceștia vin acasă epuizați după o zi lungă la școală doar pentru a fi nevoiți să se confrunte cu o altă serie de responsabilități. Trebuie să-și facă temele, să participe la activități extrașcolare, să facă treburi casnice, etc.

În același mod, există o tendință care exercită presiune asupra modului în care ne petrecem timpul liber. Ne forțăm să ne petrecem timpul liber cu alte cupluri, membri ai familiei și prieteni, vizitând restaurante sau mergând în excursii etc. Desigur, nu este nimic în neregulă cu aceste întâlniri și activități. Dar, adevărul este că, avem din ce în ce mai puțin timp pentru a ne odihni și a ne relaxa – și avem nevoie de asta mai mult decât oricând.

La fel se întâmplă cu telefoanele mobile și cu nevoia de a răspunde în mod constant la mesaje, de a citi e-mailuri și de a verifica rețelele de socializare. Toate acestea se traduc printr-o povară foarte obositoare. În plus, un stil de viață cu presiuni și obligații nu ajută la nimic.

În anumite ocazii, corpul se îmbolnăvește pur și simplu pentru că nu are timp să se odihnească. Corpul cere odihnă! Nimic rău nu se va întâmpla dacă stai acasă pe canapea cu o pătură, o băutură fierbinte și un pic de spațiu doar pentru tine – de fapt, este ceea ce mulți dintre noi ne dorim în secret!

Refugiul unei case devine cel mai sigur loc pentru a te conecta cu sinele tău interior. Practica nesting îți transformă casa într-un loc în care te poți recupera după sentimentele de epuizare și te poți bucura de propria companie.

Citește mai mult:

Metode de relaxare pentru un somn odihnitor

Când este practica nesting o idee bună?

Fată care se gândește la practica nesting
În situații precum doliul și depresia, practica nesting nu este o idee bună. Mai degrabă, trebuie să cauți ajutor profesional.

Este important să clarificăm faptul că practica nesting nu este o soluție unică, mai ales în prezența simptomelor clinice. Nesting-ul nu este recomandat persoanelor care suferă de depresie, anxietate sau, în anumite cazuri, celor care trec prin procesul de doliu.

În aceste cazuri, oamenii tind să se izoleze. Însă acest lucru nu are nicio legătură cu capacitatea de a decide să rămână acasă pentru a se bucura de acel mediu. În loc să rămână acasă, persoanele aflate în aceste situații ar trebui să meargă la terapie și să urmeze indicațiile pe care le oferă specialistul.

Nesting-ul ar trebui să fie întotdeauna o practică care să ofere plăcere. Cei care nu au o viață activă la serviciu consideră că a sta acasă este o povară. Practica nesting este despre îmbrățișarea libertății de a face ceea ce ne dorim cel mai mult, în ciuda presiunii sociale.

Citește și:

Ce este sindromul Superwoman?

Cum să practici nesting-ul

Câteva dintre regulile acestei tendințe sunt:

  • Fă lucrurile care îți fac plăcere. De exemplu, citește, vopsește, urmărește un film, ai grijă de plante, joacă-te cu animalul de companie, restaurează mobilier vechi, etc.
  • Evită planificarea obositoare.
  • Fă lucruri care te ajută să te relaxezi.
  • Trăiește fără să te grăbești.
  • Nu te forța să termini sarcinile, cu excepția obligațiilor.
  • Relaxează-te singur pe canapea.
  • Fii conștient și exersează-ți atenția. Cu alte cuvinte, ancorează-ți mintea în prezent.
  • Menține casa ordonată. În caz contrar, poți ajunge să te simți inconfortabil în „micul tău refugiu”.


În afară de aceste recomandări, o idee bună este să lași lumina naturală să pătrundă în casă. Mediul și decorul sunt importante atunci când vine vorba de senzația de calm și relaxare. Unii oameni aleg să așeze plante naturale în anumite spații din casele lor.

Simplitatea este, de asemenea, valoroasă. Nu are rost să îți umpli casa cu obiecte care contribuie doar la un sentiment mai mare de haos. Mediul din casa ta ar trebui să inspire liniște.

Dacă vrei să-ți rearanjezi casa, experții recomandă reducerea numărului de obiecte inutile. Încetul cu încetul, vei putea adapta fiecare colț al casei și o vei umple de pace. În acest fel, îți poți transforma casa în același mod în care îți transformi stilul de viață.

Deci, ce mai aștepți? Practică nesting-ul!

  • Picón, J. (2010). Guia del descanso saludable. Colegío Profesional de Fisioterapeutas.
  • Salinas., D. (2012). Estrés. In Prevención y afrontamiento del estrés laboral.
  • Sandín, B. (2003). El estrés: un análisis basado en el papel de los factores sociales. Revista Internacional de Psicología Clínica y de La Salud = International Journal of Clinical and Health Psychology.
  • Suhail Velazquez Cortes. (2009). Hábitos y estilos de vida saludable. Programa Institucional Actividades De Educacion Para Una Vida Saludables.
  • Universidad de Las Palmas de Gran Canaria. (2015). Necesidad de descanso y sueño. Enfermeria Comunitaria.
  • Fernández-Castro, J., Martínez-Zaragoza, F., Rovira, T., Edo, S., Solanes-Puchol, Á., Martín-del-Río, B., … & Doval, E. (2017). How does emotional exhaustion influence work stress? Relationships between stressor appraisals, hedonic tone, and fatigue in nurses’ daily tasks: A longitudinal cohort study. International journal of nursing studies, 75, 43-50.
  • Linnet, J. T. (2011). Money can’t buy me hygge: Danish middle-class consumption, egalitarianism, and the sanctity of inner space. Social Analysis, 55(2), 21-44.
  • Wielgosz, J., Goldberg, S. B., Kral, T. R., Dunne, J. D., & Davidson, R. J. (2019). Mindfulness meditation and psychopathology. Annual review of clinical psychology, 15, 285-316.