Sfaturi pentru îngrijirea stomacului și prevenirea bolilor
Vrei să afli cum te poți apăra împotriva bolilor gastrice? În acest articol îți vom prezenta câteva dintre cele mai importante informații privind îngrijirea stomacului.
Stomacul este localizat în mijlocul corpului, o regiune unde numeroase funcții vitale își au originea. Rolul acestuia este de a procesa alimentele consumate, însă poate influența și dispoziția, nivelul de energie și starea psihică generală.
Pe lângă orice considerente estetice, a avea un abdomen plat este un lucru benefic pentru sănătatea întregului organism. Dacă ne menținem stomacul „în formă”, ne simțim întotdeauna excelent. Starea noastră generală de sănătate este strâns legată de stomac.
Însă atunci când stomacul nu funcționează corespunzător, ne putem confrunta cu simptome precum schimbări de dispoziție, oboseală, piele ternă și creștere în greutate. Toate aceste probleme pot surveni atunci când organismul întâmpină dificultăți în eliminarea toxinelor și a deșeurilor acumulate în sânge.
Iată ce măsuri poți lua pentru îngrijirea stomacului și prevenirea bolilor și a disconfortului digestiv.
Cum îți poți da seama dacă ai stomacul sănătos?
Așa cum am sugerat mai sus, pielea ne poate transmite semnale de avertizare în cazul în care suferim de afecțiuni gastrice. Atunci când stomacul este bolnav, este posibil ca pielea noastră să aibă un aspect șters și să fie unsuroasă sau acoperită cu pete.
Alte simptome care ne avertizează că stomacul nostru este bolnav:
- Respirația urât mirositoare (halitoză)
- Uscarea gurii
- Albirea limbii
- Durerile de stomac
- Umflarea abdomenului
- Excesul de gaze intestinale
- Lipsa poftei de mâncare
- Greața
- Eructațiile
- Constipația
- Diareea
- Indigestia
Toate aceste semnale de alarmă pot indica faptul că există o problemă la nivelul sistemului digestiv. Dacă te confrunți cu unul (sau mai multe) dintre acest simptome, trebuie să începi să urmezi un tratament adecvat, astfel încât să-ți ajuți stomacul să se vindece.
Ce factori influențează sănătatea sistemului digestiv?
În situația în care, cu ajutorul listei prezentate anterior, ajungi să bănuiești că stomacul tău este afectat, următorul pas este să începi să îți monitorizezi alimentația.
Deseori se întâmplă să consumăm alimente nocive pentru sănătate. În general, acestea sunt principala cauză a problemelor gastrice, inclusiv a balonării, acumulării în exces a gazelor intestinale și constipației. Prin urmare, dieta este un element de bază în îngrijirea stomacului.
Consumul de produse lactate
Dintre alimentele care afectează negativ stomacul, cele mai nocive sunt laptele integral sau nepasteurizat și brânzeturile cu arome puternice.
Unii susțin că principala cauză o reprezintă ingredientele artificiale din componența acestor lactate, iar alții sunt de părere că, fiind mamifere, devenim intoleranți la lactoză după încheierea perioadei alăptării.
Indiferent de originea problemei, cert este că majoritatea persoanelor se simt rău după ce consumă lactate. Motivul este faptul că organismul uman nu produce enzimele necesare pentru a digera aceste produse.
Lactatele se lipesc de mucoasa intestinală, fapt care provoacă inflamații la nivelul stomacului, dar și indigestie sau acumulare în exces a gazelor intestinale, a toxinelor și a grăsimii.
Citește și:
Obiceiurile alimentare nesănătoase
Ce înseamnă să ai obiceiuri alimentare nesănătoase? De pildă, nu reziști mai mult de o oră fără să mănânci, servești gustări tot timpul sau ai mereu la îndemână ceva dulce sau gumă de mestecat.
Dacă ai astfel de obiceiuri, stomacul tău va fi suprasolicitat și nu va putea niciodată să se odihnească. Acest lucru va provoca disconfort, indigestie, o absorbție deficitară a nutrienților, dureri de stomac și nu numai.
Renunțarea la obiceiurile dăunătoare ajută la îngrijirea stomacului și la buna funcționare a organismului.
Combinații alimentare dăunătoare
Pentru îngrijirea stomacului și prevenirea îmbolnăvirii, este bine să încerci să eviți anumite combinații alimentare. Nutriționiștii susțin că acest aspect depinde de fiecare persoană în parte.
În general, nu este recomandat să consumăm carbohidrați și proteine în cadrul aceleiași mese dacă suferim de probleme gastrice. Pentru a digera carbohidrați, stomacul trebuie să aibă un pH alcalin, iar proteinele au nevoie de acizi pentru a fi digerate.
Dacă alegem să consumăm alimente bogate în acești doi nutrienți în același timp, stomacul va trebui să depună un efort suplimentar pentru a realiza digestia lor simultană. Din acest motiv, te sfătuim să le consumi separat—de pildă, proteine la prânz și carbohidrați la cină.
Consumul insuficient de apă
Fără îndoială știi deja că trebuie să bei cel puțin doi litri de apă în fiecare zi. Această cantitate nu este arbitrară. Dacă nu consumi suficientă apă, te confrunți cu o digestie greoaie și constipație.
Acestea fiind zise, evită să bei mai mult de un pahar de apă în timpul unei mese, astfel încât să eviți să diluezi pH-ul stomacului și să-ți îngreunezi digestia.
Află mai multe! Citește și:
Alimente fierte în exces
Deși există alimente care nu ar trebui consumate crude, multe persoane au tendința să fiarbă mâncarea în mod excesiv. Acest obicei este nesănătos, deoarece alimentele își pierd nutrienții și devin dăunătoare pentru stomac.
Încearcă să consumi mai multe crudități (fructe și legume), indiferent de anotimp. Sucurile și smoothie-urile te pot ajuta să te simți sătul, oferindu-ți toți nutrienții necesari și scutindu-te de efortul de a găti.
Consumul în exces al cărnii roșii
Carnea roșie nu conține fibrele necesare pentru a susține peristaltismul. Așadar, persoanele care consumă carne roșie în exces pot suferi de colită, hemoroizi, constipație și diverticuloză.
Ține seama de faptul că stomacul are o formă alungită, iar tractul intestinal este foarte lung. Asta presupune că alimentele vor petrece foarte mult timp în corp înainte să fie eliminate, ceea ce va mări cantitatea de toxine acumulate în organism.
Dacă trebuie neapărat să consumi carne roșie, servește în același timp și o salată bogată în legume și încearcă să nu consumi acest aliment mai des de două ori pe săptămână.
Sfaturi pentru îngrijirea stomacului
- Bea ceaiuri preparate din plante medicinale, cum ar fi mușețelul, anasonul și menta.
- Practică exerciții fizice mai des, astfel încât să-ți stimulezi tranzitul intestinal.
- Consumă mai multe fibre și alimente pe bază de cereale integrale.
- Evită iritanții ca alcoolul, cafeaua și oțetul.
- Mestecă încet și savurează fiecare gustare. Nu mânca în grabă și taie mâncarea în bucățele.
- Evită să mănânci atunci când ești furios, nervos sau neliniștit.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Thorning, T. K., Raben, A., Tholstrup, T., Soedamah-Muthu, S. S., Givens, I., & Astrup, A. (2016). Milk and dairy products: good or bad for human health? An assessment of the totality of scientific evidence. Food & nutrition research, 60, 32527. doi:10.3402/fnr.v60.32527
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5122229/ - Heterocyclic amines: Mutagens/carcinogens produced during cooking of meat and fish. Sugimura T, Wakabayashi K, Nakagama H, Nagao M.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15072585 - Genotoxicity of heat-processed foods. Jägerstad M, Skog K.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15914214 - Work performance after dehydration: effects of physical conditioning and heat acclimatization (1958). Buskirk ER, Iampietro PF, Bass DE.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11055570 - Hydration and physical performance. Murray B.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17921463 - Mattson, M. P., Allison, D. B., Fontana, L., Harvie, M., Longo, V. D., Malaisse, W. J., Mosley, M., Notterpek, L., Ravussin, E., Scheer, F. A., Seyfried, T. N., Varady, K. A., … Panda, S. (2014). Meal frequency and timing in health and disease. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 111(47), 16647-53.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4250148/ - Uscanga-Domínguez, L. F., Orozco-García, I. J., Vázquez-Frias, R., Aceves-Tavares, G. R., Albrecht-Junnghans, R. E., Amieva-Balmori, M. et al. (2019). Posición técnica sobre la leche y derivados lácteos en la salud y en la enfermedad del adulto de la Asociación Mexicana de Gastroenterología y la Asociación Mexicana de Gerontología y Geriatría. Revista de Gastroenterología de México, 84(3), 357-371. https://doi.org/10.1016/j.rgmx.2019.03.002
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.