Pruritul sau mâncărimea pielii: cauze și recomandări
Scris și verificat de medicul Karina Valeria Atchian
Mâncărimea pielii sau pruritul este adesea un motiv pentru care adulții și copiii merg la dermatolog. Există multe cauze ale acestui fenomen, de la probleme banale, la probleme mai grave.
Specialiștii definesc pruritul sau mâncărimea pieli ca pe un sentiment enervant care provoacă dorința de a te scărpina. De obicei, pruritul este o consecință a răspunsului reflex al organismului la stimulii imuni sau chimici. Aproape întotdeauna se constată apariția histaminei.
Ce este pruritul sau mâncărimea pielii?
Este important să clarificăm faptul că mâncărimea este un simptom, nu o boală în sine. Poate lua o mare varietate de forme, iar unele dintre ele pot să nu fie legate de piele. De asemenea, se poate manifesta localizat sau generalizat.
Este important să analizăm mâncărimea încă de la apariție. Există factori care au declanșat-o? Ce o atenuează? Ți s-a mai întâmplat asta? Te-ai tratat cu ceva înainte? Dacă da, care a fost răspunsul corpului la acel tratament? Toate aceste detalii vor servi drept ghid de diagnosticare și vor ajuta la stabilirea originii pruritului.
Pruritul acut apare atunci când simptomele durează mai puțin de șase săptămâni. Dacă durează mai mult, devine o problemă cronică. Poate apărea pe scalp, trunchi sau extremități.
Principalele cauze ale mâncărimii pielii
După cum am menționat deja, leziunile primare ale pielii pot însoți mâncărimea. În acest caz, este posibil să ai o tulburare dermatologică.
În schimb, la cei fără leziuni ale pielii sau la cei care au doar leziuni secundare cauzate de mâncărime, este probabil să fie vorba despre o cauză externă. În această categorie sunt incluse tulburările neurologice și psihogene.
Prurit și leziuni cutanate primare
Cele mai frecvente boli de piele care cauzează mâncărime generalizată sunt următoarele:
- Urticarie: caracterizată prin prezența unor leziuni solzoase, care se pot întinde, se pot contopi sau pot dispărea temporar.
- Scabie: o infecție cauzată de un ectoparazit.
- Prurigo: destul de frecvent în rândul copiilor, cu un aspect nodular ciudat.
- Eczemă atopică: bășici sau plăci inflamate în contextul dermatitei atopice și de contact.
- Varicelă: o infecție virală care se manifestă prin vezicule pe piele.
- Pitiriazis rozat Gilbert: leziuni roz, solzoase.
- Psoriazis: o problemă caracterizată prin prezența solzilor, cauzată de o tulburare autoimună.
Citește mai mult:
Prurit fără leziuni cutanate primare
Pe lângă cele mai frecvente afecțiuni, îți prezentăm o varietate de tulburări ocazionale care provoacă prurit:
- Insuficiență renală cronică: atunci când rinichii nu funcționează în mod normal.
- Boli oncologice: cel mai frecvent, boli legate de sânge, cum ar fi policitemia vera sau limfomul.
- Colestaza intra sau extrahepatică: bila nu curge în mod normal.
- Hiper- sau hipotiroidism: anomalii ale nivelurilor de hormoni eliberați de glandele tiroide.
- Piele uscată sau xeroză: persoanele în vârstă au nevoie de o îngrijire specială, deoarece mâncărimea pielii este frecventă la adulții în vârstă. Este posibil ca deshidratarea să fie cea mai frecventă cauză, deși pot exista și altele. De obicei, mâncărimea apare la extremitățile inferioare.
Prurit localizat
Pruritul localizat care apare fără erupție cutanată sugerează posibilitatea mâncărimilor psihogene sau neuropatice. La aceste persoane, pot apărea simptome asociate cu senzația de arsură, durere sau pierderea sensibilității.
Pruritul apare din cauza tulburărilor de transmisie nervoasă care sunt legate de neuropatii. Nervii periferici transmit slab informații și generează senzația de mâncărime în interiorul pielii, făcând ca persoana afectată să se scarpine constant.
Descoperă mai mult:
Îngrijire generală până la primirea unui diagnostic clar
Pruritul este o tulburare frecventă, dar specialiștii nu înțeleg pe deplin mecanismele patogene care cauzează senzația de mâncărime. O parte cheie a evaluării acestei probleme se bazează pe prezența unei tulburări primare a pielii.
Dacă sunt identificate leziuni cutanate primare, dar diagnosticul rămâne incert, poate fi utilă o biopsie cutanată. În general, absența unor probleme clare și vizibile implică o cauză non-dermatologică.
În ciuda faptului că multe dintre cauze sunt banale și leziunile se vindecă spontan, există alte forme care necesită îngrijire medicală.
Cel mai bine este să ai unghiile scurte și curate și să freci zona cu mâncărime doar cu palma mâinii. Evită îmbrăcămintea strâmtă, poartă mai mult bumbac decât țesături sintetice sau lână și evită băile fierbinți.
Folosește doar săpunuri neutre și creme hidratante. Specialiștii militează împotriva consumului de cafea, alcool sau alimente picante, deoarece acestea pot stimula eliberarea de histamină în organism. Există multe opțiuni de tratament, dar cel mai bine este să consulți mai întâi medicul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Castells M. and col, Mast cell-derived mediators, retrieved on 14 Sep 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/mast-cell-derived-mediators?search=histamina&source=search_result&selectedTitle=1~150&usage_type=default&display_rank=1
- Kasper y col., Principios de medicina interna de Harrison, edición número 19, Editorial McGrawHill.
- Rubinstein A., Medicina familiar y práctica ambulatoria, editorial médica panamericana. Primera edición, 2001.
- Fazio S., Pruritus: Overview of management, retrieved on 14 Sep 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/pruritus-overview-of-management?search=prurito&source=search_result&selectedTitle=1~150&usage_type=default&display_rank=1
- Fazio S., Pruritus: Etiology and patient evaluation, retrieved on 14 Sep 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/pruritus-etiology-and-patient-evaluation?search=prurito&source=search_result&selectedTitle=2~150&usage_type=default&display_rank=2
- SCOTT MOSES, M.D., Fairview Lakes Regional Health Care, Lino Lakes, Minnesota, Am Fam Physician. 2003 Sep 15;68(6):1135-1142.
- Villa-Arango, Ana María, Margarita María Velásquez-Lopera, and Ricardo Cardona. “Prurito crónico.” Revista Alergia México 66.1 (2019): 85-98.
- Chirinos, Maria Fabiola, et al. “Notalgia parestésica: el prurito anonimo.” Dermatología Venezolana 57.2 (2020).
- Belda, Lydia Landete, and Esther Escriche Catalá. “Caso clínico complejo de lesiones cutáneas por prurito de origen renal.” Enfermería Dermatológica 10.29 (2016): 34-36.
- del Valle Díaz, Sergio, et al. “Colestasis: un enfoque actualizado.” Medisan 21.7 (2017): 876-900.
- Lagos, Armando, Andrés Tirado-Sánchez, and Rosa María Ponce-Olivera. “Actualidades en el tratamiento del prurito crónico.” Dermatología Revista Mexicana 60.3 (2016): 229-246.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.