Saliva vâscoasă: de ce apare?
Saliva este esențială pentru funcționarea corectă a cavității bucale, deoarece păstrează toate țesuturile umede și ajută la curățarea gurii. Așadar, dacă observi că ai saliva vâscoasă, cel mai probabil a apărut un dezechilibru în organism.
În primul rând, este important să știi că glandele salivare produc salivă. Există diferite modificări morfologice ale salivei atunci când aceste glande suferă o modificare – probabil din cauza chimioterapiei și radiațiilor, printre alte motive. Astfel, saliva devine lipicioasă și vâscoasă și, prin urmare, mai densă.
În afară de inconvenientele obișnuite, saliva vâscoasă poate duce și la probleme de vorbire, înghițire și chiar respirație. Acestea fiind spuse, cum poți aborda problema?
Saliva vâscoasă: de ce apare?
Saliva vâscoasă poate apărea din cauza anumitor afecțiuni, cum ar fi:
- Hipertensiune arterială
- Diabet
- Probleme renale
- Pietre ale conductelor salivare sau alte obstacole
- Cancer
- Boala Parkinson
- HIV
- Infecții ale gurii
- Accidente vasculare cerebrale
De asemenea, saliva vâscoasă poate fi o consecință a uscării gurii sau a iritației din cauza modificărilor hormonale, în special la femeile cu vârsta peste 40 de ani. După cum poți vedea, îmbătrânirea este o cauză a acestei probleme.
O altă cauză foarte frecventă sunt reacțiile adverse rezultate din administrarea de chimioterapie, antihistaminice, antidepresive, diuretice sau analgezice.
Ce probleme poate provoca saliva vâscoasă?
Dacă saliva este prea densă, aceasta va afecta modul în care înghiți. Vei ajunge să sugi alimentele în loc să le înghiți din cauza lubrifierii reduse la nivelul cavității bucale. În timp, acest lucru ar putea duce chiar și la aspirație pulmonară.
De asemenea, senzația de gură uscată și vâscoasă duce la apariția respirației urât mirositoare și la dificultăți de înghițire, mestecare și vorbire. În plus, există o creștere a incidenței cariilor și bolilor gingivale.
Limba devine uscată. Acest lucru schimbă simțul gustului și creează fisuri la nivelul limbii. Rănile gurii și buzele crăpate sunt, de asemenea, foarte frecvente.
Citește mai mult:
Diagnostic
Există o modalitate de a evalua fluxul salivar, numită test de sialometrie. Acesta evaluează în mod specific cantitatea de salivă. Medicii pot face, de asemenea, o biopsie a glandelor salivare pentru a le analiza și pentru a afla dacă există probleme patologice.
Tratament
Nu există tratament pentru deteriorarea glandelor salivare. Cu toate acestea, există câteva sfaturi pentru subțierea salivei groase:
- Crește cantitatea de apă consumată pentru a-ți subția saliva.
- Stropește preparatele cu sosuri, bulionuri, etc.
- Folosește un umidificator de cameră.
- Dormi cu capul într-o poziție ridicată.
- Fă gargară.
- Spală-te frecvent pe dinți.
- Mestecă des gumă.
- Limitează-ți consumul de alcool și tutun.
- Scade-ți aportul de alimente picante.
Tratamente dentare pentru saliva groasă
Este important să ai în vedere orice boală preexistentă sau medicament pe care îl iei, împreună cu orice factor psihologic care ar putea exista. În unele cazuri, medicul ar putea recomanda stimulente de producție salivară sau înlocuitori salivari precum xilitolul, aloe vera sau fluorul.
Îți recomandăm:
Xilitolul remineralizează, previne cariile dentare și este, de asemenea, un lubrifiant natural. Aloe vera ajută la vindecare și previne astfel rănile și fisurile, atât pe limbă, cât și pe buze. După cum poți vedea, aceste substanțe îți pot ameliora simptomele neplăcute.
În cele din urmă, igiena orală este esențială. Fă-ți un obicei zilnic din a-ți curăța bine gura cu o periuță și pastă de dinți. De asemenea, îți recomandăm să utilizezi apă de gură și geluri lubrifiante, deoarece acestea sunt foarte utile pentru pacienții cu saliva vâscoasă.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Falcão, D. P., da Mota, L. M. H., Pires, A. L., & Bezerra, A. C. B. (2013). Sialometry: Aspects of clinical interest. Revista Brasileira de Reumatologia. Elsevier Editora Ltda. https://doi.org/10.1016/j.rbr.2013.03.001.
- Nayak PA, Nayak UA, Khandelwal V. The effect of xylitol on dental caries and oral flora. Clin Cosmet Investig Dent. 2014;6:89–94. Published 2014 Nov 10. doi:10.2147/CCIDE.S55761.
- Rudney, J. D. (2000). Saliva and dental plaque. Advances in Dental Research. https://doi.org/10.1177/08959374000140010401.
- Ligtenberg, A., Liem, E., Brand, H., & Veerman, E. (2016). The Effect of Exercise on Salivary Viscosity. Diagnostics, 6(4), 40. https://doi.org/10.3390/diagnostics6040040.
- Petrušić, N., Posavec, M., Sabol, I., & Mravak Stipetić, M. (2015). The Effect of Tobacco Smoking on Salivation. Acta Stomatologica Croatica, 49(4), 309–315. https://doi.org/10.15644/asc49/4/6.
- Rebolledo C, et al. Sialolitos en conductos y glándulas salivales. Revisión de literatura. Avances en Odontoestomatología 2009;25(6):311-317. Disponible en: https://scielo.isciii.es/pdf/odonto/v25n6/original1.pdf.
- Cersosimo MG, Raina GB, Calandra CR, Pellene A, Gutiérrez C, Micheli FE, Benarroch EE. Dry mouth: an overlooked autonomic symptom of Parkinson’s disease. J Parkinsons Dis. 2011;1(2):169-73. doi: 10.3233/JPD-2011-11021. PMID: 23939300.
- Schiødt M, Dodd CL, Greenspan D, Daniels TE, Chernoff D, Hollander H, Wara D, Greenspan JS. Natural history of HIV-associated salivary gland disease. Oral Surg Oral Med Oral Pathol. 1992 Sep;74(3):326-31. doi: 10.1016/0030-4220(92)90069-3. PMID: 1407995.
- Maciejczyk M, Gerreth P, Zalewska A, Hojan K, Gerreth K. Salivary Gland Dysfunction in Stroke Patients Is Associated with Increased Protein Glycoxidation and Nitrosative Stress. Oxid Med Cell Longev. 2020 Dec 10;2020:6619439. doi: 10.1155/2020/6619439. PMID: 33488927; PMCID: PMC7787773.
- Manley KJ. Saliva composition and upper gastrointestinal symptoms in chronic kidney disease. J Ren Care. 2014 Sep;40(3):172-9. doi: 10.1111/jorc.12062. Epub 2014 Mar 20. PMID: 24650153.
- Chimenos Küstner, E., (2014).Boca seca y boca ardiente. Avances en Odontoestomatología.
Disponible en: https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0213-12852014000300003 - Mayo Clinic. Síndrome de Sjögren. (2022).
- sreebny, L., Et al., (1992). Xerostomia in Diabetes Mellitus. American Diabetes Association. Disponible en: https://diabetesjournals.org/care/article/15/7/900/17639/Xerostomia-in-Diabetes-Mellitus
- Kawamoto, Makiko, Et al. (2021). Relationship between dry mouth and hypertension. Clinical Oral Investigations. Disponible en:https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33594468/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.