10 sfaturi pentru a promova ascultarea activă la copii
 

10 sfaturi pentru a promova ascultarea activă la copii

Ascultarea activă la copii implică atitudini și abilități care uneori apar și se dezvoltă în mod natural. Alteori, este necesar să fie exersate frecvent.
10 sfaturi pentru a promova ascultarea activă la copii
Elena Sanz

Scris și verificat de psihologul Elena Sanz.

Ultima actualizare: 13 septembrie, 2022

Ascultarea activă este o tehnică, dar și o atitudine la copii. Ca tehnică, presupune capacitatea de a fi atent la ceea ce spune o altă persoană, fără a încerca să o judeci. Ca atitudine, presupune capacitatea de a înțelege ceea ce ne spune celălalt, din punct de vedere al celui care vorbește.

Modelele bune de comunicare în familie și nu numai includ predarea ascultării active. Când părinții o practică, îi fac pe cei mici să se simtă înțeleși și apreciați. Este esențial să existe onestitate și respect.

Dacă cei mici dobândesc abilități de ascultare activă, evită multe conflicte și neînțelegeri mai târziu în adolescență.

Ascultarea activă la copii și importanța acesteia

Ascultarea activă este unul dintre cele mai importante elemente pentru a favoriza dezvoltarea psihosocială a copiilor. Folosirea acestei tehnici întărește stima de sine a celor mici și, de asemenea, le crește starea de bine. Ascultarea activă creează o bază fermă pentru sănătatea mintală.

Acest mod de a asculta presupune o empatie ridicată și permite conectarea profundă cu celălalt. În același timp, este un factor fundamental în soluționarea conflictelor prin dialog.

Ascultarea activă la copii este o abilitate care se dezvoltă pe măsură ce este exersată. Este important ca părinții să țină cont de acest lucru în educație. Copiii lor vor fi mai toleranți și mai deschiși către alte moduri de gândire și vor avea mai multe instrumente pentru a rezolva dificultățile.

Cele mai bune sfaturi pentru a promova ascultarea activă la copii

Ascultarea activă este predată prin exemplu. Acesta este cel mai bun mod de a o promova.

Familie care ceartă un adolescent
Adolescența poate fi o perioadă dificilă dacă cei mici nu au învățat să practice ascultarea activă în copilărie.

1. Trebuie să ai dispoziţia necesară

Părinții trebuie să aibă o intenție reală de a practica ascultarea activă. Nu trebuie să simtă că este o obligație. O bună dispoziție psihologică este cheia pentru ca aceștia să poată asculta autentic. Cel mai bine este să eviți orice conversație importantă dacă starea ta de spirit nu este favorabilă.

2. Folosește limbajul corpului

În ascultarea activă, limbajul corpului este foarte important. Mesajele sunt trimise prin acesta. Câteva aspecte de luat în considerare sunt următoarele:

  • Coboară la nivelul copilului: totul curge mult mai bine dacă adopți o poziție în care copilul este la nivelul tău.
  • Stabilește contactul vizual: trebuie să privești în ochii copilului când vorbește.
  • Stabilește contactul fizic: ținerea copilului de mână sau atingerea umărului său transmite un mesaj de afecțiune și încredere.
  • Fii atent la limbajul corpului copilului: el comunică și prin expresiile și gesturile sale.

3. Pune întrebări deschise

Întrebările deschise ajută la clarificarea mesajului. Întrebările închise, pe de altă parte, limitează și reduc conversația. Este mai bine să-l întrebi pe copil „ce vrei să spui prin…?”, în loc de „ceea ce vrei să spui este că…”.

4. Parafrazează și rezumă

A parafraza înseamnă a-l cita pe celălalt. Este un mod de a arăta că ești atent la ceea ce se spune. În mod similar, rezumarea celor spuse este o modalitate bună de a orienta dialogul către o comunicare mai eficientă. Ambele instrumente sunt foarte utile în ascultarea activă.

5. Zâmbește și dă din cap

Copilul este foarte sensibil la expresiile faciale ale părinților săi și ale oricărei figuri autoritare. Afișarea unui zâmbet și datul din cap este o modalitate de a recunoaște și de a accepta ceea ce auzi. Această aprobare tacită este necesară pentru ca cel mic să exprime cu sinceritate și încredere ceea ce gândește și simte.

6. Evită întreruperile

Ascultarea activă nu se materializează dacă există un context în care există întreruperi sau elemente perturbatoare. Telefonul sau alte dispozitive nu își au locul într-o conversație.

7. Nu judeca și nu minimiza experiențele

Baza ascultării active este renunțarea la judecăți. Este vorba despre a vedea realitatea din punctul de vedere al celuilalt. Nu trebuie să evaluezi nimic, nici să minimizezi ceea ce simte sau gândește.

8. Nu reproșa și nu întrerupe

A ține prelegeri sau a-i spune copilului ce nu-ți place la el este modalitatea perfectă de a întrerupe comunicarea și de a-l alunga. Ascultarea activă este exact opusul.

Mulți părinți, pentru presupusul bine al copiilor lor, încep o conversație, dar termină cu un monolog. Acest lucru nu este benefic și nici nu este bine să-l întrerupi în timp ce vorbește.

9. Nu contracara

Dacă cel mic spune ceva cu care părintele nu este de acord, calea de ieșire nu este cearta, ci înțelegerea punctului de vedere. În loc să promovezi ascultarea activă, vei adânci diferențele.

Femeie care promovează ascultarea activă la copii

10. Evită sindromul expertului

Sindromul expertului apare atunci când părintele oferă soluții la orice, chiar înainte de a înțelege care este problema. De asemenea, vrea să acționeze ca un psiholog, explicându-i copilului cauzele comportamentului său și spunându-i ce ar trebui să facă.

O chestiune de practică și dispoziție

Părinții sunt o oglindă pentru copii. Prin urmare, pentru a promova ascultarea activă la copii, trebuie să interiorizezi principiile tehnicii și să le aplici.

Ascultarea activă nu este un act izolat, ci un proces. În familiile în care există deja o bună comunicare, această tehnică are multe beneficii. Cu cât este practicată mai mult, cu atât este mai naturală.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Barlet, X. (1990). Los padres siempre quieren a sus hijos. Revista de Logopedia, Foniatría y Audiología, 10(1), 15-21.
  • Lasso, E. L. (2011). El lenguaje corporal y la comunicación: una mirada desde la Educación Física. Instituto de Investigación en Educación (IEDU).
  • Naranjo, M. G. M. (2018). Escucha activa y empática. Editorial Elearning, SL.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.