Simptomele și cauzele parodontitei
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
A cunoaște simptomele și cauzele parodontitei ne permite să luăm măsuri preventive împotriva acestei boli. Când observăm ceva ciudat la gingii, trebuie să mergem imediat la medic. Această patologie poate complica sănătatea orală și generală.
Bacteriile care se acumulează între dinți și gingii duc la apariția bolii. Ele se înmulțesc excesiv. Așa cum vom vedea mai târziu, igiena joacă un rol foarte important ca măsură preventivă.
Cum evoluează parodontita?
Parodontita are simptome care depind de stadiul bolii. Nu este o patologie care să se manifeste întotdeauna la fel. Primul lucru care se întâmplă este o inflamație a gingiilor, cunoscută sub numele de gingivită. Pacientul se spală pe dinți și observă sângerare.
Placa bacteriană poate fi ușor detectată. Aceasta este un film prins de suprafața dentară, care conține bacterii și resturi alimentare. Se numește și biofilm, pentru că este activ și nu inert, adică este în continuă schimbare.
Următorul pas este retragerea gingiilor. Părțile inferioare ale elementelor dentare sunt expuse la exterior. Apare hipersensibilitatea cauzată de contactul rădăcinilor cu temperatura scăzută și ridicată și alimentele consumate.
Inflamația localizată se poate extinde, mai întâi în restul gurii și apoi în tot corpul. Procesul inflamator nu se limitează la gingii, ci poate declanșa reacții în zone anatomice îndepărtate, precum oasele membrelor inferioare.
Descoperiți: Cum se elimină tartrul de pe dinți în mod natural
Simptomele parodontitei
După cum spuneam, simptomele parodontitei depind de stadiul bolii. În orice caz, există probleme care sunt întotdeauna prezente, cum ar fi sângerarea gingiilor. Sângele este roșu aprins și apare după traume minime care, în condiții normale, nu sunt detectate. Periajul este principalul agent cauzal, urmat de bruxism (scrâșnirea dinților pe timp de noapte). Pacienții se trezesc dimineața cu sânge în jurul dinților.
Respirația urât mirositoare derivă din placa bacteriană și din activitatea sa constantă. Resturile de alimente reținute acolo fermentează și trec printr-un proces de putrefacție.
Durerea sau sensibilitatea la mestecat este legată de retragerea gingiilor. Când coboară prea mult și se îndepărtează de elementul dentar, rădăcina este complet expusă. Așadar, băuturile calde și alimentele foarte reci, precum înghețata, irită nervii care anterior nu erau în contact cu zona exterioară.
Dacă retracția gingiilor este excesivă, parodontita determină pierderea spontană a dinților (suportul fibros dispare).
Cauzele parodontitei
Cauzele parodontitei au la bază placa bacteriană. Așadar, nu este greșit să credem că bacteriile sunt principalii protagoniști.
Flora bacteriană normală a gurii nu este periculoasă. Dimpotrivă, îndeplinește funcții esențiale de reglare a mediului intern și de protecție împotriva agenților infecțioși. Dezechilibrul ei este cel care creează probleme.
Atunci când există o tehnică proastă de periaj sau un periaj prea rar, bacteriile se înmulțesc, colonizând pereții dentari. La acestea se adaugă resturile alimentare care sunt prinse în placă.
Sistemul imunitar răspunde, considerând că acolo există agenți externi nocivi. Organismul mobilizează celulele albe din sânge către gingii pentru a combate problema, ceea ce duce la inflamarea țesuturilor și retragerea ulterioară.
Complicația imediată este formarea de spații între dinți și gingii din cauza retracției. În lipsa unui tratament, bacteriile se înmulțesc.
De asemenea, există și factori de risc:
- Tutun: fumătorii au un risc mai mare de îmbolnăvire decât restul populației.
- Modificări hormonale: la femei, sarcina și menopauza stimulează formarea plăcii și răspunsul imunitar la nivelul gingiilor.
- Lipsă de vitamine: hipovitaminoza (în special lipsa de vitamina C) este legată de bolile gingiilor.
Descoperiți: Cum afectează tutunul sănătatea dinților?
Când să consultați un stomatolog?
Parodontita este o boală care trebuie tratată de medic. Cu cât tratamentul este administrat mai devreme, cu atât este mai ușor să se limiteze complicațiile. Trebuie să fim vigilenți în spălarea dinților în cazul în care observăm o sângerare.
Dacă pe perie apare sânge, trebuie să mergem la medic. Acesta poate fi primul semn al patologiei. Dacă ne trezim cu gingiile umflate și roșii în mod repetat dimineața, avem nevoie de un consult.
În cazul depistării unor modificări de culoare din cauza prezenței plăcii, nu trebuie să încercăm să o îndepărtăm acasă pentru a nu ne răni gingiile.
Dinții sunt importanți pentru că nu se refac. Cei pe care îi avem trebuie să ne fie alături pentru tot restul vieții.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Amaro, Ilusión Melina Romero, et al. “Consideraciones periodontales de la hipersensibilidad dentinaria-Revisión de la literatura.” Acta odontológica venezolana 56.1 (2018): 13-14.
- Ramos-García, V., E. M. Otero-Rey, and A. Blanco-Carrión. “Relación entre enfermedad periodontal y artritis reumatoide.” Avances en Periodoncia e Implantología Oral 28.1 (2016): 23-27.
- Herrera, David, et al. “La nueva clasificación de las enfermedades periodontales y periimplantarias.” Revista científica de la Sociedad Española de Periodoncia 1.9 (2018): 94-110.
- Duque, Andrés, and Carolina Tejada. “Halitosis: Un asunto del odontólogo (Halitosis: A matter of dentist).” CES Odontología 29.1 (2016): 70-81.
- Soares, Renata de Souza Coelho, et al. “Movilidad dentaria en la periodontitis crónica.” Acta odontológica venezolana 49.4 (2011): 21-22.
- Guilarte, Carolina, and Marianella Perrone. “Bacterias Periodontopatógenas: Bacilos Anaerobios gran negativos como agentes Etiológicos de la Enfermedad Periodontal.” Acta Odontológica Venezolana 43.2 (2005): 198-204.
- Poyato Ferrera, Manuel María, et al. “La placa bacteriana: Conceptos básicos para el higienista bucodental.” Periodoncia, 11 (2), 149-164 (2001).
- Rojas, Javier Patricio, L. A. Rojas, and R. Hidalgo. “Tabaquismo y su efecto en los tejidos periodontales.” Revista clínica de periodoncia, implantología y rehabilitación oral 7.2 (2014): 108-113.
- Schlafer, Sebastian, et al. “Filifactor alocis-involvement in periodontal biofilms.” BMC microbiology 10.1 (2010): 1-13.
- Aguilar-Cordero, María José, et al. “La Enfermedad Periodontal como factor de riesgo de complicaciones durante el embarazo y parto.”
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.