Simțul gustului: limba și funcțiile sale
Simțul gustului este localizat în cavitatea bucală, în special pe limbă. Este unul dintre cele cinci simțuri pe care le are ființa umană. În plus, este strâns legat de cel al mirosului.
Aromele sunt recunoscute și percepute prin intermediul papilelor gustative, situate pe dosul limbii. Aromele sunt senzația pe care o produce un aliment atunci când intră în contact cu limba.
Datorită simțului gustului, ființa umană este capabilă să distingă și să aleagă alimentele care îi plac și care nu. Omul este capabil să-și amintească alegerile (are memorie senzorială). Distincția se face pe baza unui criteriu personal.
Organe care alcătuiesc simțul gustului
Gura este o cavitate prin care se trece mâncarea. Este alcătuită din două părți: cavitatea bucală, între buze, obraji și partea din față a dinților și spatele gurii, între interiorul dinților și faringe.
Gura este înconjurată de pliuri de piele, numite buze. În spatele lor se află dinții, a căror funcție este de a tăia, toca și măcina alimentele. În gură găsim și limba, cu un număr mare de papile gustative.
Glandele salivare secretă salivă în cavitatea bucală, care acționează ca un lubrifiant, distrugând bacteriile ingerate și pornind digestia chimică a carbohidraților printr-o enzimă numită amilază.
Limba: protagonistă a simțului gustului
Limba este acel organ muscular care ne permite să percepem aromele și, prin urmare, ne oferă simțul gustului. Pe suprafața limbii se află papilele gustative, care dau limbii un aspect aspru.
Pentru ca papilele să fie stimulate, substanțele trebuie diluate în salivă. La clasificarea acestor substanțe, au fost stabilite cinci arome de bază.
Cu toate acestea, merită menționat faptul că recent a fost adăugată o altă aromă, numită „umami”, care în japoneză înseamnă „gustos”. Prin urmare, există 5 arome de bază și umami:
- Acru. Se percepe pe părțile laterale ale limbii.
- Acid. Se percepe în partea din spate a limbii.
- Dulce. Se percepe pe vârful limbii.
- Sărat. Se percepe pe vârful limbii.
- Amar. Se percepe în partea din spate a limbii.
- Umami. Se percepe în partea din spate a limbii
Trebuie remarcat faptul că un individ poate percepe sute sau mii de arome diferite, care sunt combinațiile ale acestor 5 sau 6 categorii. Acest lucru este posibil datorită interacțiunii sau acțiunii comune a simțului gustului și mirosului.
Care este aroma umami?
Umami este aroma cel mai dificil de descris, este subtilă și plăcută, iar efectul său este de lungă durată. Există multe alimente care o conțin, precum carnea, peștele sau roșiile, printre altele. În plus, există un produs care este practic umami pur: ajinomoto sau glutamat monosodic.
Citiți și: 8 remedii naturale pentru limba albicioasă
Cum sunt clasificate papilele gustative?
Datorită rolului lor, papilele limbii sunt decisive în simțul gustului. Ele se clasifică, după aspectul lor, în:
- Filiforme: au formă de con sau cilindru și se termină cu un vârf. Ele sunt distribuite pe întreaga limbă în mod paralel și merg de la centrul limbii până la margini. Acestea permit deplasarea alimentelor spre celelalte papile, însărcinate cu detectarea aromelor.
- Fungiforme: apar izolat, sunt distribuite pe întreaga limbă, dar sunt concentrate mai ales în partea frontală. Forma lor seamănă cu cea a unei ciuperci și detectează gustul dulce.
- Inelare: la om, se găsesc în general în partea din spate a limbii și sunt cele care detectează gustul amar. Sunt cele mai voluminoase și sunt distribuite în formă de „V”.
- Foliate: sunt situate pe marginile limbii. Aceste papile sunt rudimentare la om și sunt responsabile de detectarea gustului sărat.
Papilele conțin chemoreceptori. În vârful lor, au un por, numit por gustativ. Sunt formate din două tipuri de celule: celule de sprijin și celule sensibile.
Cum percepem aromele?
Simțul gustului este un proces complex. Percepem diferitele arome prin contactul substanțelor chimice solubile cu limba. Este implicat și palatul, precum și epiteliul faringelui și epiglota.
Moleculele alimentare se dizolvă în salivă pentru a pătrunde în papilă și a intra în contact cu receptorii care sunt atașați la creier. Creierul interpretează semnalele de la receptori, permițându-ne să gustăm aromele.
Citiți și: Ce sunt petele negre pe limbă și de ce apar?
Probleme de gust
Acum, vom vorbi despre problemele pe care le poate avea simțul gustului, deși acestea sunt mai puțin frecvente decât tulburările altor simțuri.
Aproximativ 15% din populație suferă de probleme cu mirosul și gustul fără să știe. Cele mai frecvente sunt:
- Ageuzia: este pierderea sau reducerea simțului gustului din diverse cauze, cum ar fi infecțiile.
- Disgeuzia: este o boală care ne face să confundăm aromele alimentelor și ale băuturilor.
- Hipogeuzia: este legată de lipsa capacității de a gusta arome de bază. De obicei, se manifestă la fumători.
- Hipereugezia: este sensibilitatea extremă la gustul alimentelor.
- Percepția gustului fantomă: este un gust persistent și adesea neplăcut în gură, deși cavitatea bucală nu conține nimic.
- Sindromul de arsură a gurii: este o problemă medicală în care pacientul are o senzație dureroasă de arsură în gură. Deși poate afecta pe oricine, sindromul este mai frecvent la femeile în vârstă.
Este important de reținut că una dintre posibilele cauze ale apariției acestor tulburări este igiena orală deficitară, așa că vă recomandăm să aveți grijă de obiceiurile orale.
De ce este important simțul gustului?
Poate părea că gustul ne permite doar să savuri m mâncarea, dar funcția sa nu se limitează doar la asta. Datorită acestui simț, putem detecta alimentele în stare proastă sau ingredientele la care suntem alergici. În acest fel, le împiedicăm să intre în organism și să declanșeze o problemă mai mare. Prin urmare, este esențial să avem grijă de acest simț și de gură. Să începem chiar acum!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Durán-Gutiérrez, A., Rodríguez-Weber, M. Á., de la Teja-Ángeles, E. y Zebadúa-Penagos, M. (2012). Succión, deglución, masticación y sentido del gusto prenatales. Desarrollo sensorial temprano de la boca. Acta pediátrica de México, 33(3), 137-141. Disponible en: https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=34775
- Echeverri, M. (2011). La saliva: componentes, función y patología. Rev. Estom. 4(2): 55-63. Disponible en: https://bibliotecadigital.univalle.edu.co/handle/10893/2504
- Fierro, R. (2004). Estudio morfológico evolutivo, inervación y actividad paracrina relacionada con los corpusculos gustativos linguales [Tesis doctoral, Universidad de Granada]. Disponible en: https://dialnet.unirioja.es/servlet/tesis?codigo=108718
- Fuentes, A., Fresno, M. J., Santander, H., Valenzuela, S., Gutiérrez, M. F. y Miralles, R. (2010). Sensopercepción Gustativa: una Revisión. International Journal of Odontostomatology, 4(2), 161–168. Disponible en: https://www.scielo.cl/scielo.php?pid=S0718-381X2010000200010&script=sci_arttext&tlng=pt
- Oseki, H. C., Galina, V. J. V., Aragon, D. S., Florentino, S. R. y Miramontes, Y. H. (2010). Fisiología del gusto. Oral, 11(35), 625-631. Disponible en: https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=32967
- Smith, D. V. y Margolskee, R. F. (2001). El sentido del gusto. Investigación y ciencia, 296, 4-12. Disponible en: https://www.investigacionyciencia.es/revistas/investigacion-y-ciencia/dinmica-interna-y-configuracin-de-la-tierra-289/el-sentido-del-gusto-6700
- National Institute on Deafness and Other Communication Disorders. (s.f.). Trastornos del gusto. Disponible en: https://www.nidcd.nih.gov/es/espanol/trastornos-del-gusto
- National Institute of Health (2016). Lo que su nariz sabe. El sentido del olfato y su salud. Disponible en: https://salud.nih.gov/articulo/lo-que-su-nariz-sabe/#:~:text=El%20sentido%20del%20olfato%20y,papel%20clave%20en%20su%20salud.
- Renom, I. S., Ristol, S. S. y Ristol, A. S. (2016). Anatomía bucodental. Edicions Universitat Barcelona.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.