Sindromul bubble worker: ce este și cum să-i faceți față
Sindromul bubble worker înseamnă că angajatul nu poate trage linie între viața privată și viața profesională, ci este conectat tot timpul cu locul său de muncă. Desigur, această situație poate avea beneficiile ei, dar nu este lipsită de consecințe negative, mai ales când vine vorba de sănătate. Să vedem ce strategii putem implementa pentru a găsi echilibrul!
Ce este sindromul bubble worker?
Sindromul bubble worker se referă la dificultatea pe care o întâmpină angajații în a se deconecta de la obligațiile lor de serviciu. Deși nu este ceva nou, situația s-a înrăutățit în pandemie.
Telemunca și granițele neclare dintre lumea offline și cea online creează condițiile perfecte pentru apariția acestui sindrom. Unele dintre semne sunt următoarele:
- Pierderea interesului pentru tot ceea ce nu este muncă
- Dependența sau controlul obsesiv al mobilului, al emailului și al notificărilor
- Utilizarea excesivă a tehnologiei și a internetului. Angajatul poate experimenta un disconfort intens atunci când aplicațiile se blochează sau WiFi-ul pică.
- Tulburări de somn și apetit
- Schimbări de dispoziție: stres, anxietate și nervozitate
- Sărăcie în subiectele de conversație, deoarece totul începe și se termină la locul de muncă.
Descoperiți: Care sunt cauzele și consecințele epuizării mentale?
Cum să faci față sindromului lucrătorului cu bule?
Consecințele apar în toate sferele vieții. Vorbim nu doar despre performanță mai scăzută și lipsă de creativitate la locul de muncă, ci și despre probleme de îngrijire personală și relaționare.
Desigur, stresul zilnic poate duce și la probleme mai complexe, precum depresia și tulburările de anxietate. Din acest motiv, iată câteva recomandări pentru a face față sindromului bubble worker!
Faceți o listă limitată de lucruri
Enumerați obligațiile zilei respective. Veți avea o imagine clară a ceea ce trebuie să rezolvați, prioritizând importanța sarcinilor și evitând să lucrați mai mult decât ar trebui.
Alocați timp pentru mișcare
Dacă nu vă place să faceți mișcare singuri, invitați un prieten să vi se alăture. În acest fel, va fi mai dificil să anulați planurile sau să inventați scuze.
Ieșiți din casă
Acesta este o modalitate de a evita statul în fața computerului. Este bine să desfășurați activități fără a avea cu voi dispozitivul mobil. De exemplu, mergeți la o plimbare în parc și lăsați telefonul mobil acasă.
Alegeți momente de pauză în timpul zilei de lucru
Le puteți folosi pentru a vă întinde corpul, pentru a asculta o melodie, pentru a închide ochii și a respira. Identificați ceea ce vă oferă bunăstare și petreceți câteva minute făcând acel lucru.
Citiți mai mult: Sindromul gândirii accelerate: ce este și de ce apare?
Spuneți „nu”
Atât vouă, cât și altor oameni. Deși sunteți pasionați de munca voastră, trebuie să stabiliți o limită. Nu este necesar să rezolvați totul astăzi; nu se întâmplă nimic dacă lăsați un email fără răspuns până dimineață. Stabiliți care este intervalul de timp în care sunteți disponibili și respectați-l.
Acordați atenție mediului de lucru
Promovați o atmosferă pozitivă dacă sunteți lideri. A avea grijă de colegi este, de asemenea, un mod de a avea grijă voi înșivă.
Dacă toată lumea menține un ritm obsesiv fără pauză, stresul se va intensifica. Din acest motiv, chiar dacă lucrați de la distanță, este important să găsiți spații de socializare informală și să faceți glume.
Provocarea găsirii echilibrului
Viața este ca o jonglerie: trebuie să menținem toate bilele colorate în echilibru, fără să acordăm mai multă atenție uneia decât alteia. Această metaforă ne ajută să ne gândim la muncă și dezvoltare profesională, relații, îngrijire de sine și sănătate, prietenii, cuplu, etc. Ori de câte ori punem accentul prea mult pe una dintre aceste mingi, le neglijăm pe celelalte. Se întâmplă ca unele mingi să cadă.
Prin urmare, trebuie să rezervăm timp și spațiu pentru fiecare dintre lucrurile, activitățile și oamenii care ne interesează. Deși munca este o parte semnificativă a vieții noastre, nu este întreaga noastră viață. Ca societate, trebuie să încetăm să recompensăm disponibilitatea 24/7.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Osorio, J. E., & Cárdenas Niño, L. (2017). Estrés laboral: estudio de revisión. Diversitas: perspectivas en psicología, 13(1), 81-90.
- Silla, J. M. P. (2001). El estrés laboral: una perspectiva individual y colectiva. Prevención, trabajo y salud: Revista del Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el trabajo,(13), 18, 38.
- Jacobs, S., Johnson, C. & Hassell, K. (2018). Managing workplace stress in community pharmacy
organisations: lessons from a review of the wider stress management and prevention literature. International Journal of Pharmacy Practice. 26, pp28-38