Sindromul de fragilitate: care sunt cauzele sale și cum se tratează?
 

Sindromul de fragilitate: care sunt cauzele sale și cum se tratează?

Fragilitatea înseamnă scăderea rezervei fiziologice și expune persoanele în vârstă la un risc ridicat de a contracta diverse boli. Aflați cum să identificați și să tratați sindromul de fragilitate!
Sindromul de fragilitate: care sunt cauzele sale și cum se tratează?
Leonardo Biolatto

Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 23 mai, 2023

Îmbătrânirea este un proces natural al ființelor umane. Modificările care apar în timp duc la o deteriorare inevitabilă a proceselor fiziologice. Acest lucru este legat de sindromul de fragilitate, care ne face mai vulnerabili la anumite boli și tulburări ale bătrâneții. Cum se tratează sindromul de fragilitate?

Nu există o modalitate unică de a îmbătrâni. În acest proces, intervin aspecte precum stilul de viață și situația socioeconomică. Termenul de fragilitate este adesea asociat cu persoanele în vârstă, dar există mai multe moduri de a-l defini. Este asociat cu persoanele cu un risc mai mare de deces.

Ce este sindromul de fragilitate?

Procesul de îmbătrânire se desfășoară în moduri diferite în întreaga lume. În anumite locuri, speranța de viață este mult mai mare. Acest lucru se datorează diverselor aspecte, cum ar fi situația socioeconomică, accesul la îngrijiri medicale și dieta de calitate.

Sindromul de fragilitate apare mai des în țările din America de Sud, comparativ cu țările asiatice sau europene. Acest sindrom este o scădere a rezervei fiziologice la persoanele în vârstă. De asemenea, este asociat cu o rezistență mai mică la stres.

Este ușor de identificat din cauza acumulării de deficite în sistemul fiziologic . Acestea variază de la pierderea în greutate, până la dependența motorie care crește riscul de căzături și spitalizare.

Cauzele sindromului de fragilitate

Acesta este un sindrom asociat cu îmbătrânirea și efectele sale asupra sistemului fiziologic. Deficitul în rezerva fiziologică face individul mai vulnerabil la apariția unor boli grave. În plus, accelerează procesul de deteriorare.

Deși trecerea timpului este legată de o pierdere generalizată a tuturor funcțiilor organismului, fragilitatea expune individul la riscuri mai mari. Acest lucru crește șansele de a suferi de diferite tulburări.

Medic ce explică faptul că sindromul de fragilitate se tratează
Medicii știu că o persoană cu sindrom de fragilitate este mai expusă patologiilor, așa că iau măsuri specifice.

Simptome și complicații

Simptomele sindromului de fragilitate cresc riscul de a suferi de boli mai grave. Simptomele sunt:

  • Pierdere în greutate
  • Căderi repetate
  • Modificarea mersului
  • Stimă de sine scăzută
  • Sarcopenie sau scăderea masei musculare
  • Utilizarea exagerată de medicamente și spitalizări frecvente

Identificarea sindromului de fragilitate nu este simplă, deoarece se poate manifesta printr-o serie de afecțiuni. Se manifestă mai des la persoane care locuiesc în azilul de bătrâni sau sunt bolnave de cancer.

În plus, intervin și aspectele socioeconomice, precum resursele reduse, vârsta înaintată și văduvia recentă. Persoanele supraponderale sau cu anemie sunt mai expuse la fragilitate.

Ce spun studiile?

În general, cei cu sindrom de fragilitate au un risc de deces dublu. De asemenea, crește posibilitatea de a avea un handicap. Un studiu publicat în revista de specialitate The Journals of Gerontology, a elaborat un tabel cu cinci criterii asociate acestei tulburări:

  1. Pierdere involuntară în greutate de 4,5 kilograme pe an sau mai mult
  2. Senzație de epuizare generală
  3. Viteză redusă la mers
  4. Nivel scăzut de activitate fizică
  5. Slăbiciune și putere mai mică

Sindromul de fragilitate se tratează?

Deși este o tulburare care poate fi prevenită, factorii legați de sistemul de sănătate al fiecărei țări sunt decisivi. Deși nu există programe specifice de recuperare, activitatea fizică are numeroase beneficii.

Sindromul de fragilitate se tratează din mai multe perspective, dar exercițiile fizice sunt una dintre cele mai eficiente metode de reducere a dizabilității funcționale.

Câteva beneficii ale sportului la bătrânețe sunt următoarele:

Unele practici sănătoase intervin în mod favorabil pentru a evita apariția acestui sindrom. De exemplu, trebuie să evităm inactivitatea, să facem exerciții fizice regulat și avem o greutate optimă în funcție de metabolism. Căzăturile și reacțiile adverse la medicamente trebuie evitate, deoarece stimulează un cerc vicios care crește fragilitatea.

Nu există tratamente specifice. Unii specialiști recomandă plimbările lungi, iar alții exercițiile fizice mai intense, chiar și la persoanele peste 80 de ani.

Bătrâni care fac mișcare în parc
Plimbările lungi par a fi o alternativă utilă pentru cei care suferă de acest sindrom.

Influențele stilului de viață în sindromul de fragilitate

Deși fragilitatea este un sindrom asociat cu patologii inevitabile ale bătrâneții, există strategii care reduc riscul de morbiditate și mortalitate. Printre acestea se numără adoptarea unui stil de viață sănătos care include practicarea exercițiilor fizice și o dietă echilibrată.

Acest lucru contribuie la evitarea ciclului fragilității și al deteriorării. Populația este din ce în ce mai îmbătrânită, așadar prevenția este esențială.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Romero Cabrera, Ángel Julio,  Fragilidad: un síndrome geriátrico emergente. MediSur [Internet]. 2010;8(6):81-90. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=180019804014
  • Coelho-Junior, H J et al. “Prevalence of Prefrailty and Frailty in South America: A Systematic Review of Observational Studies.” The Journal of frailty & aging vol. 9,4 (2020): 197-213. doi:10.14283/jfa.2020.22. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32996556/
  • Rivadeneyra-Espinoza, Liliana, Sánchez-Hernández, Cristina del Rocio,  Síndrome de fragilidad en el adulto mayor en una comunidad rural de Puebla, México. Duazary [Internet]. 2016;13(2):119-125. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=512164587007
  • Roberto, Silva, and Mayán José Manuel. “Beneficios Psicológicos de Un Programa Proactivo de Ejercicio Físico Para Personas Mayores.” Escritos de Psicología / Psychological Writings 9.1 (2016): 24–32. Disponible en: https://doi.org/10.5231/psy.writ.2015.2212
  • Alonso Galbán, Patricia, Sansó Soberats, Félix J., Díaz-Canel Navarro, Ana María, Carrasco García, Mayra,  Diagnóstico de fragilidad en adultos mayores de una comunidad urbana. Revista Cubana de Salud Pública [Internet]. 2009;35(2):1-14. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=21418846016
  • Fortuño-Godes, Jesús. “Relación Entre Ejercicio Físico y Procesos Cognitivos En Las Personas Mayores.” Ágora para la Educación Física y el Deporte 19.1 (2017): 73–87. Disponible en: https://revistas.uva.es/index.php/agora/article/view/670
  • QUEVEDO-TEJERO, ELSY DEL CARMEN, ZAVALA-GONZÁLEZ, MARCO ANTONIO, ALONSO-BENITES, JANYF ROSALÍA,  Síndrome de fragilidad en adultos mayores no institucionalizados de Emiliano Zapata, Tabasco, México. Universitas Medica [Internet]. 2011;52(3):255-268. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=231022506002

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.