Sindromul Solomon: reprimare personală de teama de a ieși în evidență
De multe ori, oamenii caută să interacționeze cu ceilalți. Este important să simțim că aparținem unui anumit cerc social. Sindromul Solomon apare atunci când lăsăm deoparte convingerile personale în schimbul aprobării colective mult așteptate.
Acest sindrom a primit numele în urma unui experiment realizat în anii 1950 de psihologul Solomon Asch. Acest studiu a arătat modul în care un grup de studenți se adaptează la o idee generală, știind că aceasta este greșită. În acest articol, trecem în revistă câteva exemple ale acestui fenomen și câteva sfaturi pentru a-l depăși.
Sindromul Solomon: origine
Experimentul inițial a inclus un grup de studenți. Fiecare participant a primit o fișă cu patru rânduri pe care a trebuit să le citească cu voce tare și să răspundă la o întrebare legată de lectură. Primii trei participanți au trebuit să răspundă în mod greșit, iar al patrulea a avut libertatea de a răspunde oricum dorește.
Desigur, acesta din urmă nu știa că prietenii săi răspundeau greșit în mod intenționat. Astfel, studenții care au răspuns ultimii au făcut la fel ca primii, deși erau conștienți că răspunsul lor este greșit.
Citiți și: Cum să încurajezi stima de sine la copii
Simptomele sindromului Solomon
Persoanele care manifestă simptomele sindromului Solomon nu depășesc niciodată valoarea stabilită. Se îmbină cu grupul până la depersonalizare. Putem observa câțiva indicatori specifici, cum ar fi următorii:
- Nu exprimă opinii voluntare. Oamenii nu pot să-și exprime ideile în public în mod voluntar. Când li se cere părerea, ei încearcă să răspundă ceea ce alții vor să audă.
- Au semne fizice de anxietate. A dori să fii acceptat provoacă transpirație excesivă, respirație rapidă și palpitații. Acest lucru îi determină pe oameni să încerce să evite situațiile în care trebuie să aibă un cuvânt de spus. Are loc o cenzură voluntară.
- Au o senzație constantă de panică. Frica de a fi expuși îi face pe oameni să simtă o panică intensă în situații sociale. Atacurile de panică afectează semnificativ calitatea vieții.
Cauzele sindromului Solomon
Cea mai frecventă cauză a acestui sindrom corespunde stilurilor parentale greșite. Copiii care cresc în medii ostile în care nu au autonomie, ajung să devină dependenți de aprobarea celorlalți.
Un alt factor de risc o problemă de stimă de sine . Oamenii cu încredere în sine scăzută caută să se simtă apreciați de ceilalți. Atunci când nu se pot încadra în grupul social dorit, stima de sine este și mai afectată și pot apărea episoade depresive.
Sfaturi pentru a evita sindromul Solomon
Pentru a depăși nevoia irațională de a ne integra în grupuri sociale, este important să ne întărim conceptul de sine. Vom trece în revistă câteva sfaturi utile pentru a ne îmbunătăți relația cu noi înșine.
1. Identificați gândurile negative
Primul pas pentru a începe să fim proactivi este să recunoaștem gândurile catastrofale pe care le avem. Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă îmi exprim părerea reală? Este rău pentru mine să spun ceea ce gândesc? Aceste întrebări ne ajută să verificăm calitatea gândurilor. Introspecția este importantă.
2. Stabiliți obiective sociale
Obiectivele trebuie concentrate pe dărâmarea barierelor care limitează libera exprimare a gândurilor. De exemplu, trebuie să avem ca obiectiv exprimarea unei opinii personale zilnic timp de o săptămână. Acest lucru permite normalizarea comportamentului pentru viitor; este vorba de a ne antrena mintea, astfel încât să poată fi eliberată de legăturile sociale.
3. Vedeți greșelile ca pe oportunități
A greși sau a emite o opinie greșită nu înseamnă eșec. Dimpotrivă, după fiecare greșeală pe care o facem, avem o nouă oportunitate de învățare . Este important să schimbăm paradigma fatalistă pe care o avem cu privire la erori.
Când este necesar să mergem la un profesionist?
Asistența profesională este necesară atunci când viața este grav afectată. În general, pacienții vin la consultație deoarece nu sunt capabili să-și valideze ideile în niciuna dintre zonele importante ale mediului lor. Sunt incapabili să depășească teroarea irațională de a se exprima.
Cu toate acestea, nu trebuie să așteptați prea mult pentru a căuta ajutor. Ideal este să mergeți devreme la psiholog. Astfel, problema poate fi abordată din timp pentru a găsi o soluție oportună.
Citiți și: Imaginea corporală negativă și stima de sine
Când este mai bine să fim de acord cu ceilalți?
Uneori este mai bine să alegem liniștea decât rațiunea. Asta înseamnă că nu toate discuțiile sunt sănătoase. Uneori este mai bine să ne dăm deoparte și să fim de acord cu oamenii încăpățânați care nu au capacitatea de a-și accepta greșelile.
Nu înseamnă că ne trădăm principiile, ci că suntem capabili să recunoaștem când nu merită să ne certăm cu cineva. Unii oameni au decis să nu înțeleagă motivele și nu ar trebui să ne epuizăm încercând să ne răzgândim.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Levine JM. Solomon Asch’s legacy for group research. Pers Soc Psychol Rev. 1999;3(4):358-64. doi: 10.1207/s15327957pspr0304_5. PMID: 15661682.
- Asch, S. E. (1951). Effects of group pressure upon the modification and distortion of judgment. In H. Guetzkow (ed.) Groups, leadership and men. Pittsburgh, PA: Carnegie Press.
- Sierra-Siegert, M. (2008). La despersonalización: aspectos clínicos y neurobiológicos. Revista colombiana de psiquiatría, 37(1), 40-40.
- Herreros, J. L. T. (2018). El síndrome de Solomon. Diálogo: Familia Colegio, (336), 13-20.
- Virilio, P. (2016). La administración del miedo. Madrid: Pasos perdidos.