Principalele efecte mintale ale șomajului
A fi șomer este o situație pe care o trăiesc mulți oameni de-a lungul vieții. Acest lucru se întâmplă atât pentru prima dată când căutați un loc de muncă, cât și când vă pierdeți slujba în diverse circumstanțe. Care sunt principalele efecte mintale ale șomajului?
Ei bine, deși mulți trec cu vederea, această stare provoacă modificări care nu sunt întotdeauna ușor de prezis. Nu este vorba doar de lipsa unui beneficiu economic, ci și de un impact emoțional care se poate extinde la nivel fizic și social.
Ne este greu să facem față cu bine schimbărilor, mai ales atunci când acestea au o conotație negativă. Prin urmare, este important să știm care sunt efectele șomajului și ce trebuie să facem pentru a-l gestiona mai bine. Vom detalia mai jos.
Principalele efecte mintale ale șomajului
Șomajul poate avea consecințe la nivel fizic și mintal. Cu toate acestea, nu îi afectează pe toți oamenii în mod egal, deoarece totul depinde de circumstanțele fiecărei persoane. În orice caz, unele dintre efectele sale asupra sănătății mintale sunt următoarele:
Insatisfacție
A avea un loc de muncă tinde să aducă un sentiment de satisfacție majorității oamenilor. Acest lucru se poate datora faptului că munca este o sursă de venit. În cazul șomajului, sentimentul resimțit este opusul. Cu alte cuvinte, nemulțumirea crește considerabil, deoarece acest domeniu important este incomplet.
Citiți mai mult: Munca de acasă în timpul pandemiei de coronavirus
Frustrare
Una dintre cele mai frecvente emoții ale șomerilor este frustrarea, care este strâns legată de nemulțumire. Acest lucru este sporit atunci când șomerul se prezintă la mai multe interviuri de angajare fără succes. De asemenea, se agravează pe măsură ce timpul trece.
Pierderea încrederii
Șomajul poate afecta stima de sine, mai ales atunci când durează mult timp. Petrecerea mai multor luni sau ani de șomaj poate duce la o gândire părtinitoare care ne face să credem că nu suntem suficient de buni.
Lipsa obiceiurilor
Când o persoană este șomeră de multă vreme, rutinele sale pot fi foarte diferite. La urma urmei, a merge la muncă este o modalitate de a ne structura ziua, deoarece timpul se învârte în jurul a ceea ce facem atât înainte, cât și după lucru.
A fi șomeri ne poate determina să lăsăm deoparte rutina și să ne dezorganizăm viața.
Izolare
Dacă persoana în cauză este șomeră de mult timp, este posibil ca sentimentul de invizibilitate să o invadeze – de parcă nu ar fi importantă pentru societate – pentru că nu este o parte activă a societății. Acest sentiment poate duce la izolare socială, jenă sau simptome depresive.
Stres
Desigur, lipsa locurilor de muncă este o sursă majoră de stres, mai ales atunci când există sarcini familiale și cheltuieli care nu pot aștepta. La rândul său, acest lucru se manifestă prin simptome precum insomnie, iritabilitate, creștere sau pierdere în greutate, depresie și așa mai departe.
Probleme de sănătate
Ca o consecință a stresului, mai ales dacă devine cronic, apar probleme de sănătate fizică. Sistemul imunitar este slăbit și riscul de boli crește. Astfel, pot apărea nu numai afecțiuni infecțioase, ci și cardiovasculare și inflamatorii, printre altele.
Cum să gestionezi emoțiile când ești șomer?
A fi șomer este o situație tranzitorie. Cu toate acestea, în multe cazuri, noul loc de muncă poate apărea mai greu decât ne așteptam.
Prin urmare, o mentalitate proactivă devine esențială pentru a face față mai bine situației. Iată câteva sfaturi utile:
- Analizați situația în mod rațional. Acest lucru vă permite să aveți o idee reală a situației.
- Întrebați-vă dacă este convenabil să lucrați în același domeniu. Uneori, nu este cea mai bună opțiune. Poate că este timpul să vă orientați către alte domenii.
- Mențineți o atitudine proactivă. Locul de muncă nu va apărea dacă nu este căutat. Este bine să petreceți câteva ore pe zi în căutarea unui loc de muncă, de parcă ar fi o zi de lucru.
- Consolidați-vă abilitățile. În timp ce căutați un loc de muncă, este bine să petreceți timpul dezvoltând abilități noi. Poate că urmarea unui curs sau învățarea a ceva nou va fi un avantaj mai târziu.
- Acceptați emoțiile, oricât de incomode ar fi acestea.
- Vorbiți despre îngrijorări cu cei apropiați. Sprijinul celor din jur ajută la reducerea stresului.
- Exersați recunoștința. Acest obicei ajută la gestionarea mai bună a emoțiilor. Este bine să țineți cont de tot ce aveți în prezent.
Citiți mai mult: Cum renunți la un loc de muncă care nu-ți place?
Principalele efecte mintale ale șomajului: concluzie
A fi șomer este o situație pe care toată lumea o experimentează într-un mod diferit. Unii profită de acest timp pentru a se antrena într-o nouă profesie, de exemplu. Alții sunt recunoscători pentru că au timp de petrecut cu familia.
Cu toate acestea, pentru unii este un motiv de disconfort și îngrijorare. Dacă aceste emoții sunt prea intense, ele pot influența negativ alte zone. Prin urmare, dacă șomajul este copleșitor la nivel mintal, cel mai bine este să căutați ajutor profesional.
Încă de la început, solicitați sfaturi de angajare. Deseori, atât în orașe, cât și în comune, există centre specializate de căutare a unui loc de muncă. Specialiștii pot oferi îndrumări cu privire la modul de îmbunătățire a curriculumului sau la modul de îmbunătățire a abilităților pentru a obține locul de muncă așteptat.
Nu neglijați sănătatea mintală. Dacă emoțiile legate de șomaj sunt foarte puternice, un psiholog vă poate oferi instrumentele necesare pentru a gestiona mai bine situația actuală.
Nu trebuie ignorat faptul că, pentru a găsi un loc de muncă bun, este esențial să vă bucurați și de bunăstare emoțională. Astfel, dacă situația a scăpat deja de sub control, intervenția unui profesionist este decisivă pentru reorientare și luarea deciziilor corecte.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Jin RL, Shah CP, Svoboda TJ. The impact of unemployment on health: a review of the evidence [published correction appears in CMAJ. 1995 Dec 1;153(11):1567-8]. CMAJ. 1995;153(5):529-540.
- Bjarnason, T. & Sigurdardottir, T. (2003). Psychological distress during unemployment and beyond: social support and material deprivation among youth in six northern European countries. Social Science & Medicine, 56(5), 973-985. [fecha de consulta 19 de octubre de 2021]. doi: https://doi.org/10.1016/S0277-9536(02)00109-0
- Karsten, P. & Klaus, M. (2009). Unemployment Impairs Mental Health: Meta-Analyses. Journal of Vocational Behavior, Vol. 74(3) 264-282. [fecha de consulta 19 de octubre de 2021]. doi: https://doi.org/10.1016/j.jvb.2009.01.001
- Tomás, J.M., Gutiérrez, M., & Fernández, I. (2017). Consecuencias del desempleo en la salud mental de una muestra de jóvenes angoleños. Escritos de Psicología, 10(1), 58-68. [fecha de consulta 19 de octubre de 2021]. Recuperado de https://dx.doi.org/10.5231/psy.writ.2017.11511