Sistemul de recompensă al creierului: ce este?
Sistemul de recompensă al creierului uman este un aspect curios și complex. Acesta reprezintă un mecanism care permite oamenilor să coreleze anumite situații cu senzația de plăcere. În realitate, acesta este o modalitate de adaptare la mediu și de îmbunătățire a șanselor de supraviețuire.
Atunci când asociezi o senzație plăcută cu o acțiune, stimulezi învățarea. De exemplu, sistemul de recompense corelează plăcerea cu sexul, ceea ce face ca oamenii să-și dorească să facă acest lucru din nou. Așadar, supraviețuirea speciei este astfel asigurată.
Multe zone ale creierului sunt implicate în acest circuit. Prin urmare, studierea acestui organ este foarte complicată și multifactorială. În plus, sistemul de recompensă al creierului nu funcționează numai în ceea ce privește activitățile de bază, cum ar fi mâncatul sau sexul.
Sistemul de recompensă al creierului intervine în dependența de droguri sau în activitățile care oferă satisfacție, cum ar fi jocurile sportive. Datorită importanței sale, am decis să-ți explicăm în acest articol elementele de bază ale sistemului de recompensă al creierului.
Structurile implicate în sistemul de recompensă al creierului
Sistemul de recompensă este localizat în creier. De fapt, nu se află într-o anumită zonă a creierului. Ca majoritatea funcțiilor sale, este distribuit în diferite zone care sunt conectate între ele, formând un circuit.
Distribuirea sistemului de recompensă este complexă. Creierul nostru este un organ dificil de analizat și studiat. Cu toate acestea, experții știu că anumite zone fac parte din acest sistem de recompensă:
- Aria tegmentală ventrală
- Nucleul accumbens, care face parte din ganglionii bazali
- Ipotalamus și hipocamp
- Amigdala
- Cortexul prefrontal
- Globus pallidus
- Glanda pituitară
Îți recomandăm:
Ce situații activează sistemul de recompensă al creierului?
Așa cum am menționat deja, sistemul de recompensă este, de fapt, o funcție adaptativă. Astfel, acesta este legat de nevoile de bază care ne permit să supraviețuim individual și ca specie.
În primul rând, sistemul de recompensă al creierului este responsabil de aspecte precum consumul de alimente și băuturi sau relațiile sexuale. Gustul mâncării ne oferă plăcere, la fel ca apa potabilă atunci când ne este sete sau participarea la activități sexuale. Astfel, acest sistem stimulează învățarea și repetarea acestor acțiuni.
Totuși, acestea nu sunt singurele funcții stimulate de sistemul de recompensă. De exemplu, poți experimenta plăcere grație jocurilor, sportului și, desigur, consumului de droguri. Numeroase studii au demonstrat faptul că cocaina, printre alte substanțe, activează acest circuit de recompensă.
Inevitabil, acest lucru te poate face să te gândești la riscurile asociate sistemului de recompensă al creierului. Dependențele sunt partea negativă a acestui minunat mecanism de adaptare.
Ce legătură există între droguri și sistemul de recompensă al creierului?
În primul rând, actul de utilizare a unui drog precum cocaina sau heroina este voluntar. În mod normal, este rezultatul curiozității sau al imaginii create de o substanță. Cu toate acestea, utilizarea unui drog activează doar o dată sistemul de recompensare al creierului. Acesta generează un sentiment intens de plăcere care, involuntar, te face să vrei să folosești din nou acel drog.
În cazurile de dependență puternică, sistemul de recompensă poate fi modificat. De exemplu, persoanele dependente de heroină abia dacă mai simt plăcere pentru alte activități care nu derivă din administrarea acestei substanțe. Cu alte cuvinte, orice alte lucruri nu le satisfac.
Totuși, este important să știm că nu numai drogurile produc acest efect. Există multe tipuri de dependențe, precum obsesia pentru jocurile de noroc. În final, rezultatul este aproape același.
Citește mai mult:
Concluzie
Sistemul de recompensare al creierului este un mecanism extrem de complex. Acesta ne-a permis să ne adaptăm și să supraviețuim ca indivizi și ca specie. Cu toate acestea, are și aspecte negative, precum dependența de droguri.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
-
Urigüen, L., & Callado, L. F. (2010). Cocaína y cerebro. Trastornos Adictivos, 12(4), 129-134.
-
Razón Hernández, K. C., Rodríguez Serrano, L. M., & León Jacinto, U. (2018). Neurobiología del sistema de recompensa en las conductas adictivas: consumo de alcohol. Revista Electrónica de Psicología Iztacala, 20(4).
-
Méndez Díaz, M., Ruiz Contreras, A. E., Gómez, B. P., Romano, A., Caynas, S., & Prospéro García, O. (2010). El cerebro y las drogas, sus mecanismos neurobiológicos. Salud mental, 33(5), 451-456.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.