Slim by design: decorul pentru slăbit
Verificat și aprobat de psihologul Elena Sanz
„Bucătăria îți sabotează dieta”. Așa spune dr. Brian Wansink, autorul cărții Slim by design, despre care vom vorbi mai jos. Modul în care decorăm casa și mai ales bucătăria poate fi contraproductiv pentru a slăbi. Este o teorie interesantă care a câștigat treptat adepți care urmează recomandările lui Wansink.
Vă invităm să aflați cum putem organiza bucătăria pentru a mânca într-un mod diferit și a slăbi fără diete stricte. Funcționează?
Cine este Brian Wansink și în ce constă metoda Slim by design?
Profesor la Universitatea Cornell din New York, Wansink a studiat comportamentul alimentar mulți ani. Acesta lucrează la diverse proiecte de cercetare în domeniul psihologiei și nutriției.
După ani de studii, a ajuns la concluzia că decorarea și organizarea bucătăriei au o influență puternică asupra curelor de slăbire. Expertul afirmă că formele, culorile și stilul sunt cheia pentru adoptarea obiceiurilor sănătoase.
El a adunat toate aceste informații în cartea Slim by design: mindless eating solutions for everyday life. Cartea oferă multe sfaturi pentru a slăbi fără diete stricte.
De fapt, una dintre frazele sale, care sună mai mult decât atrăgător, este următoarea: „Cea mai bună dietă este cea în care nu știi ce faci”. Credeți că este posibil să slăbiți redecorând bucătăria? Vă spunem mai jos!
Recomandăm: Flexibilitatea metabolică pentru slăbire
Dragoste la prima vedere: principiul metodei Slim by design
Ceea ce vedem este primul lucru pe care îl vom mânca. În timpul cercetărilor sale, Wansink a descoperit că există o relație strânsă între greutatea unei persoane și mâncarea pe care o are pe blatul bucătăriei.
Cei care lasă fructe pe blat sunt mai subțiri decât cei care lasă la îndemână articole procesate, cum ar fi fursecurile, bomboanele și chipsurile.
Mâncăm ceea ce vedem. În acest sens, recomandarea este să lăsăm fructele, legumele și nucile la îndemână. Și în dulapuri se aplică aceeași regulă.
Trebuie să ținem la vedere alimente mai sănătoase și să le ascundem pe cele care nu au o valoare nutritivă relevantă. Cel mai bine este să le eliminăm pe cele din urmă de pe lista de cumpărături.
Ce spune Wansink? Recomandă două lucruri. Unul dintre ele este să plasăm produsele sănătoase la nivelul ochilor. Alimentele trebuie să fie tăiate și gata de consum în recipiente transparente.
Alimentele mai puțin sănătoase trebuie puse în casolete închise la culoare. Când alimentele sunt depozitate în recipiente închise la culoare, nu suntem tentați să le consumăm.
Magia ordinii se aplică și alimentelor
Guru-ul Marie Kondo ne învață cum să creăm obiceiuri legate de ordine și să le aplicăm acasă. Expertul Slim by design ne asigură că cei care locuiesc într-o casă dezordonată sunt mai predispuși la consumul de produse de tip fast food.
Se pare că ordinea casei este esențială pentru un stil de viață sănătos. În acest caz, influențează și obiceiurile alimentare.
Bucătăria Slim by design: cu cât este mai incomodă, cu atât mai bine
Avem tendința de a petrece mai mult timp în locuri în care ne simțim confortabil. În cazul bucătăriei, confortul poate fi o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, ne invită să stăm mai mult în ea, dar, pe de altă parte, ne aflăm în locul plin de alimente, pe care începem să le consumăm.
Recomandarea lui Wansink este să petrecem cât mai puțin timp în bucătărie. De fapt, ne sugerează să mâncăm în living ori de câte ori este posibil.
Cât despre cămară, sfatul lui este să fie cât mai departe de bucătărie. Autorul susține că, dacă trebuie să mergem mai mult pentru a ajunge la mâncare, vom renunța la gustări.
Culori care ne invită la masă
O altă descoperire a profesorului și a echipei sale este legată de culorile bucătăriei. Albul și culorile strălucitoare par să crească pofta de mâncare.
O paletă prea întunecată va produce același efect. Nuanțele intermediare, cum ar fi cremul, sunt o idee mai bună.
În plus, trebuie să ne asigurăm că spațiul pentru prepararea alimentelor este practic. În acest fel, vom evita să comandăm mâncare gata făcută.
Veselă tradițională, o altă propunere Slim by design
Dimensiunea veselei contează. În prezent, există tendința de a folosi veselă din ce în ce mai mare. Farfuriile sunt mai mari, așa că îndeamnă la consumul unor porții mai mari de mâncare.
Sugestia lui Wansink este să ne întoarcem cu câteva decenii în urmă și să optăm pentru tipul de vase care se folosea atunci. Astfel, putem ajusta dimensiunea porțiilor.
Tipul de servire contează
Nu duceți niciodată sursa de mâncare la masă. Duceți farfuria la oală. În cazul în care trebuie să luați la masă o tavă, alegeți una mică.
Recomandăm: Rutină de exerciții pentru slăbire rapidă
Slim by design este o nouă modalitate de a pierde în greutate
Sperăm că veți aplica sfaturile Slim by design. Dietele restrictive nu sunt la fel de eficiente ca dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung.
Amintiți-vă să nu mâncați în timp ce faceți alte activități, în special când urmăriți un film. Veți pierde controlul asupra alimentelor ingerate.
La cumpărături, optați pentru pachete mici și ignorați ofertele XXL. S-ar putea să ajungeți să cumpărați mai multă mâncare decât aveți cu adevărat nevoie.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Yang, H., Carmon, Z., Kahn, B., Malani, A., Schwartz, J., Volpp, K., & Wansink, B. (2016). Un marco para elecciones más saludables: el triángulo de decisiones caliente-frío. Harvard Deusto business review, (253), 38-46.
- Tellis, G. J., Redondo, I., Belló, C., & Villar, I. (2002). Estrategias de publicidad y promoción. Addison Wesley.
- Ogden, J. (2003). Psicología de la alimentación: comportamientos saludables y trastornos alimentarios. Ediciones Morata.
- Amon, D., Guareschi, P. A., & Maldavsky, D. (2005). La psicología social de la comida: una aproximación teórica y metodológica a la comida y las prácticas de la alimentación como secuencias narrativas. Subjetividad y procesos cognitivos, (7), 45-71.
- Campos Rivera, N. H., & Reyes Lagunes, I. (2014). Preferencias alimentarias y su asociación con alimentos saludables y no saludables en niños preescolares. Acta de Investigación psicológica, 4(1), 1385-1397.
- Navas, M. A. I., López, H. E. E., & Muñeton, M. J. B. (2017). Oportunidades de mercado para alimentos nutracéuticos desde la psicología del consumidor. Revista GEON (Gestión, Organizaciones y Negocios), 4(2), 81-87.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.