Supradozajul cu melatonină: riscuri și recomandări
 

Supradozajul cu melatonină: riscuri și recomandări

Deși melatonina apare în mod natural în organism, există compuși sintetici care conțin această substanță. De ce trebuie evitat supradozajul?
Supradozajul cu melatonină: riscuri și recomandări
Maryel Alvarado Nieto

Scris și verificat de medicul Maryel Alvarado Nieto.

Ultima actualizare: 16 iunie, 2023

Supradozajul cu melatonină poate genera efecte secundare periculoase pentru sănătate. Acest hormon este produs în glanda pineală și este implicat în ritmul circadian somn-veghe. Secreția sa afectează tiparele de somn. Din acest motiv, este disponibil și ca medicament pentru tulburările de somn. Deși este considerat un medicament relativ sigur, există efecte adverse care trebuie luate în considerare.

Cum se produce melatonina?

Hormonul este sintetizat dintr-o moleculă precursoare, serotonina. Aceasta este modificată de acțiunea enzimelor. În general, secreția sa este reglată de neuronii localizați în hipotalamus. Acești neuroni sunt stimulați de celulele din retină care sunt activate în absența luminii. Prin urmare, secreția maximă are loc în întuneric complet.

Femeie care riscă supradozajul cu melatonină
Forma sintetică a melatoninei este utilizată pentru a trata tulburările de somn.

La ce folosește melatonina?

Studiile care justifică utilizarea melatoninei ca supliment sunt puține. Acest lucru face ca melatonina să nu fie întotdeauna prescrisă pentru gestionarea diferitelor tulburări de somn. În plus, nu s-a ajuns la niciun acord cu privire la vârsta de la care poate fi utilizată. De obicei, este prescrisă în anumite condiții, cum ar fi următoarele:

  • Insomnie
  • Tulburări ale fazei de somn
  • Ritm neregulat somn-veghe
  • Resincronizarea somnului în cazul muncii în ture
  • Jet lag
  • Boala Alzheimer
  • Sincronizări de ritm circadian la pacienții nevăzători

Pe lângă documentația limitată privind utilizarea sa, au fost descrise și erori în prescrierea melatoninei. În primul rând, acest lucru se întâmplă din cauza slabei pregătiri a personalului medical în ceea ce privește tulburările de somn.

În al doilea rând, substanța poate fi găsită sub două forme diferite de prezentare: cu acțiune rapidă și cu eliberare prelungită. Fiecare are recomandări specifice, care pot fi ignorate de pacienți.

Supradozajul cu melatonină și efectele sale

Supradozajul cu melatonină este una dintre cele mai frecvente greșeli făcute la utilizarea acestei substanțe. În căutarea unor efecte mai bune, pacienții au tendința de a exagera.

Fiind un supliment alimentar, melatonina este adesea folosită la recomandarea persoanelor neinstruite în domeniul medical. Fiind o substanță cu efecte asupra sistemului nervos central, administrarea trebuie să fie făcută sub supravegherea medicului.

Există puține date privind supradozajul cu melatonină. În general, este considerată o substanță sigură, deoarece are puține efecte adverse, care nu sunt grave.

Nu a fost stabilită o doză zilnică maximă recomandată, dar medicii prescriu între 1 și 10 mg pe zi, ținând întotdeauna cont de vârsta pacientului și de tulburarea sa.

Efecte secundare

Deși literatura în acest sens este limitată, au fost descrise câteva efecte adverse ale supradozajului cu melatonină. În general, acestea sunt simptome tranzitorii care nu sunt grave și care se ameliorează atunci când se întrerupe medicația.

Are melatonina un risc crescut de a produce convulsii?

Există teama că melatonina poate provoca convulsii, în special la copii. Această teamă provine dintr-un studiu în care 6 pacienți pediatrici (cu compromis neurologic semnificativ) au primit tratament cu melatonină și 4 dintre ei au raportat convulsii.

Principala problemă este faptul că leziunile cerebrale subiacente ar putea fi cauza crizelor și nu melatonina. În plus, eșantionul a fost mic, deci nu este semnificativ. Este nevoie de mai multe cercetări în acest sens.

Există rapoarte cu rezultate contrare. Acestea descriu îmbunătățiri ale activității epileptogene la pacienții care utilizează melatonină. Prin urmare, utilizarea melatoninei trebui să fie recomandată de medic.

Somnolență

Dozele mari de melatonină au provocat somnolență, dar aceste cantități nu sunt utilizate în cazul populației generale. Dimpotrivă, dozele uzuale generează o sincronizare a ciclului somn-veghe, care îmbunătățește tiparele de somn și nivelul de vigilență în timpul zilei.

Pentru a obține aceste rezultate, este necesar să se stabilească un diagnostic precis care să permită un tratament eficient.

Alte reacții adverse generate de melatonină

Aceste simptome sunt considerate banale, deoarece nu reprezintă o amenințare pentru pacient. Chiar și așa, dacă provoacă suficient disconfort, renunțarea la medicament elimină efectele adverse. Printre aceste reacții adverse se numără următoarele:

  • Dureri de cap
  • Dezorientare
  • Durere abdominală
  • Acnee
Supradozajul cu melatonină provoacă dureri de cap
Supradozajul cu melatonină poate declanșa dureri de cap, disconfort digestiv, amețeli și dezorientare.

Recomandări

Reglarea tiparelor de somn este principalul motiv pentru care se utilizează melatonina. Există diverse situații care interferează cu odihna nocturnă și la care se poate lucra pentru a evita medicația excesivă.

Cu toate acestea, evaluarea de către personal instruit este cea mai importantă acțiune pentru a decide dacă tratamentul cu melatonină este cel mai potrivit. Îmbunătățirea igienei somnului face posibilă reglarea calității odihnei.

Urmați sfaturile de mai os:

  • Culcați-vă la aceeași oră în fiecare zi.
  • Dormiți în întuneric complet.
  • Evitați sursele de distragere a atenției, cum ar fi dispozitivele electronice în dormitor.

Momentul ideal pentru a lua melatonină depinde de scopul pentru care este utilizată. Cereți sfatul unui medic cu experiență în utilizarea acestui supliment.

În funcție de problemă, administrarea se face ziua sau noaptea. În ceea ce privește doza, aceasta poate urca până la 300 mg fără a genera efecte adverse grave. De obicei, se folosesc doze mai mici.

Precauții la utilizarea melatoninei

În concluzie, este important ca aportul de melatonină să aibă loc sub supraveghere medicală. Pacienții cu anumite boli, cum ar fi cei cu tulburări autoimune, tulburări hematologice, astm, diabet și epilepsie, trebuie să fie foarte precauți atunci când iau melatonină.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Morera, A.; Henry, M.; De la Varga, M.; Seguridad en el Uso de la Melatonina; Actas Españolas de Psiquiatría; 29 (5): 334 – 337; 2001.
  • Zhang, B.; Kassim. S.; Harrouk, W.; Asante, K.; Melatonin Pharmacy Compounding Advisory Committee Meeting; United States Food and Drugs Administration; 2021.
  • de Rosula, G.; Plus, K.; Clindareach, K.; Melatonina: Usos, Efectos Secundarios, Interacciones, Dosis y Advertencias; 2022.
  • Escames, G.; Acuña, D.; Melatonina, Análogos Sintéticos y el Ritmo Sueño/Vigilia; Revista de Neurología; 48 (5): 245 – 254; 2009.
  • Arboledas, G.; Merino, M.; de la Calle, T.; Hidalgo, M.; Rodríguez, P.; Soto, V.; Madrid, J.; Consenso sobre el Uso de Melatonina en Niños y Adolescentes con Dificultades para Iniciar el Sueño; Anales de Pediatría; Asociación Española de Pediatría; XXX (XX): XXX.e1 – XXX.e9; 2014.
  • Jiménez, G.; Ugalde, O.; Ortíz, L.; Ramírez, G.; Benítez, G.; La Melatonina: un Coadyuvante Potencial en el Tratamiento de las Demencias; Salud Mental; 31: 221 – 228; 2008.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.