Tratamentul sindromului Tourette
Tratamentul sindromului Tourette nu este o practică obișnuită, deoarece această tulburare neurologică afectează 1 din 100 de persoane. Boala se caracterizează prin apariția ticurilor (tulburări involuntare compulsive), care evoluează către mișcări repetitive sau sunete nedorite.
Această boală are un impact major asupra vieții bolnavilor, afectând atât aspectele sociale, cât și cele legate de muncă. Din păcate, nu există niciun leac în acest moment. Cu toate acestea, există diferite abordări care pot îmbunătăți situația pacienților. Îți vom explica totul în paragrafele de mai jos.
Ce este sindromul Tourette?
Sindromul Tourette, așa cum tocmai am menționat, constă în apariția mișcărilor involuntare sau a sunetelor incontrolabile. În majoritatea cazurilor, această patologie începe să se manifeste în copilărie sau adolescență, înainte de vârsta de 15 ani.
Cauza acestei tulburări este necunoscută. Însă experții consideră că atât factorii genetici, cât și factorii de mediu joacă un rol important. De fapt, sindromul Tourette este mai frecvent la persoanele care au antecedente familiale și apare mai des la bărbați decât la femei.
Ticurile sunt mișcări sau sunete bruște și scurte. Sunt împărțite în două categorii: simple sau complexe. Primele sunt cele care implică grupuri musculare mici (de exemplu, clipitul des). Ticurile complexe includ mai multe grupe musculare.
Mulți oameni identifică sindromul Tourette ca fiind patologia care provoacă apariția necontrolată a înjurăturilor sau a insultelor în momente necorespunzătoare. Cu toate acestea, manifestările pot varia foarte mult și nu includ neapărat acest simptom.
Descoperă mai mult:
Tratamentul medical al sindromului Tourette
Mulți oameni nu necesită niciun tratament pentru această patologie. Asta pentru că, în unele cazuri, simptomele sunt ușoare și nu influențează viața de zi cu zi. Cu toate acestea, ele pot fi și incapacitante, motiv pentru care există diferite forme de atenuare a ticurilor. Una dintre ele este prin intermediul medicamentelor.
Un articol publicat de Institutul Național pentru Tulburări Neurologice și Accident Vascular Cerebral afirmă faptul că anumiți neurotransmițători, cum ar fi dopamina, sunt implicați în dezvoltarea acestei patologii. Prin urmare, tratamentul medical al sindromului Tourette implică substanțe care blochează sau scad nivelul de dopamină.
De exemplu, medicii prescriu haloperidol și risperidonă. Pe de o parte, aceste medicamente par să ajute la reducerea ticurilor. Pe de altă parte, acestea prezintă un risc ridicat de apariția a efectelor secundare, cum ar fi creșterea în greutate.
O altă opțiune este injectarea de botox în mușchiul care generează ticuri. În prezent, se desfășoară studii cu privire la utilizarea medicamentelor anticonvulsive, precum topiramatul.
În același timp, este important să subliniem faptul că sindromul Tourette se manifestă, de obicei, alături de alte patologii. Unele dintre acestea includ anxietatea, depresia și tulburarea obsesiv-compulsivă. Prin urmare, medicii prescriu frecvent medicamente antidepresive și anxiolitice pentru a atenua toate aceste probleme.
Tratamentul sindromului Tourette prin terapie comportamentală
Terapia comportamentală este un tip de terapie psihologică care urmărește reeducarea pacienților pentru a învăța să-și controleze ticurile. Ideea este că, atunci când pacienții identifică semnele care apar înaintea gesturilor involuntare, pot produce un alt răspuns care să le contracareze.
Acest tip de terapie constă în diferite strategii. Deși ajută la reducerea numărului și a gravității ticurilor, nu este un remediu definitiv pentru Tourette. În plus, nu este eficient pentru toți pacienții.
Terapia de inversare a obiceiurilor
Una dintre tehnicile din cadrul terapiei comportamentale este inversarea obiceiurilor. Potrivit unui studiu publicat de Universitatea Miguel Hernández, aceasta oferă posibilitatea de a trata eficient sindromul Tourette fără a apela la medicamente.
Această metodă constă în diferite etape și implică o conștientizare sporită a ticurilor pentru a le putea identifica. Indivizii învață să producă un răspuns incompatibil cu ticul.
De exemplu, să presupunem că ticul constă în atingerea capului cu mâinile. Așadar, primul pas ar fi să conștientizăm această mișcare și momentul în care va apărea. Un comportament nou ar fi să așezăm mâinile în altă parte, cum ar fi pe genunchi, pentru a evita să facem gestul.
Intervenții holistice pentru ticuri (CBIT)
Un alt tip de terapie comportamentală pentru sindromul Tourette este CBIT. În acest caz, tratamentul include inversarea obiceiurilor, relaxarea și educația cu privire la propriile ticuri pentru a reduce simptomele tulburării.
Acest tip de strategie nu se adresează numai pacienților, ci implică și alte persoane din mediul acestora pentru a stimula recuperarea. De exemplu, dacă pacientul este un băiat de vârstă școlară, atunci tratamentul va implica și profesorii băiatului.
Descoperă mai mult:
Ce ar trebui să reții despre tratamentul sindromului Tourette
Tratamentul sindromului Tourette este complex. Boala are un impact major asupra celor care suferă de aceasta. Deși nu există nici un remediu pentru această patologie, există diferite strategii pentru a îmbunătăți simptomele.
Terapia comportamentală este un front promițător pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților fără a fi nevoie de medicamente. Este foarte important să subliniem faptul că sprijinul psihologic este esențial atunci când vine vorba de a face față patologiei.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- ¿Qué es el síndrome de Tourette? – Tourette Association of America. (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://tourette.org/about-tourette/overview/espanol/medicos/que-es-el-sindrome-de-tourette/
- Tratamientos | Síndrome de Tourette (ST) | NCBDDD | CDC. (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://www.cdc.gov/ncbddd/spanish/tourette/treatments.html
- Síndrome de Tourette : National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://espanol.ninds.nih.gov/trastornos/sindrome_de_tourette.htm
- Síndrome de Gilles de la Tourette: espectro clínico y tratamiento – Dialnet. (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=326433
- Gonzálvez, M. T. (2016). Tratamiento cognitivo-conductual de un niño con Síndrome de Tourette. Revista de Psicología Clínica con Niños y Adolescentes (Vol. 3). Retrieved from www.revistapcna.com
- Yang, C. S., Zhang, L. L., Zeng, L. N., Huang, L., & Liu, Y. T. (2013). Topiramate for Tourette’s syndrome in children: A meta-analysis. Pediatric Neurology, 49(5), 344–350. https://doi.org/10.1016/j.pediatrneurol.2013.05.002
- Valdés King, Mónica, and Omoruyi Ayodeji Uwagboe. “Síndrome de Gilles de la Tourette.” Revista Cubana de Medicina General Integral 34.1 (2018): 63-70.
- Ríos-Flórez, Jorge Alexander, and Claudia Rocío López-Gutiérrez. “Enfoque clínico y neurofuncional del Síndrome Gilles de la Tourette.” Psicoespacios 10.17 (2016): 155-167.
- García-Acero, Mary, and Eugenia Espinosa. “Síndrome De Tourette Familiar: Reporte De Caso Y Revisión De La Literatura.” Revista Ecuatoriana de Neurología 27.2 (2018): 87-91.
- García, D. Macías. “Otros trastornos del movimiento: tics y síndrome de Tourette, temblor, mioclonías y síndrome de piernas inquietas.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.73 (2019): 4285-4299.