Ziua Mondială a Tuberculozei: cum eradicăm boala
Ziua Mondială a Tuberculozei se sărbătorește în fiecare an pe 24 martie în întreaga lume, așa cum a propus Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Tema din acest an a fost: „Este timpul să punem capăt TB”.
Motivul care a stat la baza alegerii acestei date a fost comemorarea zilei în care Robert Koch a anunțat lumii că a identificat microorganismul care cauzează boala. Mycobacterium tuberculosis este o bacterie în formă de bacil. De asemenea, poartă numele informal de „bacilul lui Koch”.
Descoperirea a avut loc în anul 1882. După 100 de ani, a apărut Ziua Mondială a Tuberculozei. Acest eveniment, sponsorizat de Uniunea Internațională împotriva Tuberculozei și Bolilor Pulmonare, a avut loc pentru prima dată la 24 martie 1982.
Boala infectează aproximativ 10 milioane de oameni pe an și peste 10% mor. Prin urmare, este una dintre primele 10 cauze de deces de pe planetă, iar printre cei cu HIV, este principala cauză a decesului.
Doar 8 țări prezintă cel mai mare număr de cazuri noi în fiecare an. Acestea includ India, Filipine, Pakistan și Nigeria, de exemplu. Asia și Africa sunt cele două continente pe care tuberculoza le afectează cel mai mult.
Ce este tuberculoza?
Ziua Mondială a Tuberculozei are ca scop creșterea gradului de conștientizare a unei boli pe care, chiar dacă apare frecvent, mulți nu o cunosc. Nu are prea multă relevanță în agendele de sănătate publică și asta o pune în plan secund.
Cu toate acestea, conform statisticilor, este o problemă majoră pentru sistemele de sănătate. Complicațiile sale pulmonare devin cronice, iar capacitatea sa de a complica starea de sănătate a pacienților cu HIV este o povară majoră în tratarea lor.
Tuberculoza este definită ca fiind patologia cauzată de Mycobacterium tuberculosis atunci când intră în organism și se instalează în plămâni. Acolo, produce o reacție care formează noduli în țesutul pulmonar.
Transmisia are loc pe calea aerului. Bacteriile călătoresc prin aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută și chiar și atunci când scuipă. Cei mai afectați sunt apropiații – cei care petrec un timp considerabil cu persoana bolnavă.
Bacilul în cauză poate trăi în organismul uman mult timp fără ca boala să se manifeste. Este posibil să fii purtător al bacilului o viață întreagă fără a suferi de tuberculoză. Dar, dacă sistemul imunitar este slăbit din anumite motive, acest lucru face posibilă activarea bolii.
Deși tuberculoza afectează în principal țesutul pulmonar, deoarece microorganismul călătorește prin aer, există și alte țesuturi care prezintă simptome. Există tuberculoză osoasă, tuberculoza tractului urinar și tuberculoza sistemului digestiv. Totuși, frecvența lor este minimă.
Vezi și:
Simptomele tuberculozei
Când tuberculoza pulmonară devine activă, apar simptomele. O persoană infectată cu boală activă este contagioasă dacă nu primește o formă de tratament, așa cum vom vedea mai jos. În primul rând, simptomele clasice ale patologiei sunt:
- Tuse: persistentă și productivă, cu conținut de sânge – hemoptizie.
- Dureri toracice: asociate cu mișcările respiratorii.
- Pierdere în greutate: drastică și progresivă, până la mai mult de 20 de kilograme.
- Febră nocturnă: una dintre caracteristicile temperaturii corporale ridicate în acest caz este apariția sa la amurg și în timpul nopții.
La copii este diferit, deoarece simptomele nu sunt la fel de evidente. Este posibil să confunzi debutul afecțiunii cu alte boli ale copilăriei mai frecvente, cum ar fi pneumonia bacteriană sau gripa.
Problema rezistenței bacteriene de Ziua Mondială a Tuberculozei
Ziua Mondială a Tuberculozei, pe lângă creșterea gradului de conștientizare a bolii, își propune să facă publice problemele legate de tratamentul acesteia. Ultimele decenii au fost îngrijorătoare din cauza rezistenței pe care bacteriile o manifestă.
Deși tratamentul tuberculozei se efectuează în mod tradițional cu medicamente accesibile, bacilul a dezvoltat mecanisme de rezistență. Aceste mecanisme au făcut necesară modificarea schemelor terapeutice. Prin urmare, a apărut conceptul de tuberculoză multirezistentă, definit ca tuberculoză care nu răspunde la două antibiotice de primă linie: Rifampicina și Isoniazida.
În această situație, este necesară trecerea la administrarea de medicamente care sunt mai greu de obținut și care necesită un tratament mai lung, chiar și până la doi ani.
Vezi și:
Ce trebuie făcut de Ziua Mondială a Tuberculozei?
Frecvența acestei boli înseamnă că te poți intersecta oricând cu oameni care suferă de aceasta. Este una dintre cele mai răspândite boli din lume și o cauză majoră de deces. Prin urmare, trebuie să primească atenția pe care o merită.
De Ziua Mondială a Tuberculozei, putem începe prin a ne informa mai bine despre boală. Putem identifica asociații din zona noastră care tratează persoanele care suferă de aceasta. Există diferite moduri de a contribui și de a da o mână de ajutor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Quirós-Roldán, E., et al. “Bases moleculares de resistencia de Mycobacterium tuberculosis.” Revista de Diagnóstico Biológico 50.4 (2001): 200-203.
- Grupo de Trabajo de Tuberculosis de la Sociedad Española de Infectología Pediátrica. “Documento de consenso sobre el tratamiento de la tuberculosis pulmonar en niños.” Anales de Pediatría. Vol. 66. No. 6. Elsevier Doyma, 2007.
- World Health Organization. TB: Tuberculosis. No. WHO/CDS/TB/2003.321. Geneva: World Health Organization, 2003.
- Flynn, JoAnne L., and John Chan. “Immunology of tuberculosis.” Annual review of immunology 19.1 (2001): 93-129.
- Gómez, MN Altet, et al. “Estudio del retraso diagnóstico de la tuberculosis pulmonar sintomática.” Archivos de Bronconeumología 39.4 (2003): 146-152.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.