Acidul sapienic: ce este și în ce alimente se găsește
Acidul sapienic este un acid gras cu caracter de exclusivitate, deoarece numai oamenii îl pot produce. Numele său provine de la rădăcina sapiens, referindu-se la om. Se formează dintr-un acid gras saturat, numit acid palmitic, care se găsește în diferite alimente.
Acidul sapienic este acidul gras care predomină în lipidele ce alcătuiesc sebumul. În piele, exercita funcții importante pentru întreținerea pielii.
Pentru un nivel optim al acestui acid, este indicat să consumăm unele alimente care sunt surse ale precursorului său, adică acidul gras palmitic. Astfel, ne vom menține pielea sănătoasă.
Ce este acidul sapienic?
Din punct de vedere chimic, acidul sapienic, ca și acidul oleic din uleiul de măsline, este un acid gras mononesaturat. Are o singură legătură dublă. Are 16 atomi de carbon și numele său științific este acid cis-6-hexadecenoic.
Nu este un acid gras esențial, deoarece enzima delta-6-desaturaza, găsită în glandele sebacee umane, este capabilă să-l producă. Acesta folosește ca substrat acidul gras palmitic, care conține, de asemenea, 16 atomi de carbon și care, spre deosebire de acidul sapienic, este saturat.
Până acum, studiile arată că acidul sapienic este specific doar oamenilor. Restul animalelor care au păr pe piele nu îl produc. În plus, este foarte probabil ca acest acid gras să facă parte din mecanismele de apărare înnăscute ale pielii umane sănătoase împotriva microbilor. Este un agent antimicrobian al sebumului.
Studiile arată că această substanță are eficacitate antimicrobiană selectivă împotriva Staphylococcus aureus, Clostridium perfringens, Clostridium butyricum și altor bacterii. Această activitate favorizează nu numai sănătatea pielii, ci și a intestinelor.
Nu a fost găsit în uleiurile animale sau vegetale comune. Acesta este motivul pentru care au fost dezvoltate mecanisme pentru a-l produce sintetic. În ciuda absenței sale în sursele alimentare, se recomandă consumul de produse care oferă acid palmitic.
Citiți și: Ce este dieta Optavia și ce rezultate oferă?
Surse alimentare majore de precursor al acidului sapienic
Pentru că este prezent exclusiv în sebumul pielii bărbaților, ne vom concentra pe recomandarea consumului acelor alimente care conțin precursorul său.
Acidul gras palmitic este frecvent în alimente de origine animală și vegetală. Se consideră că 60% din grăsimile saturate pe care le ingerăm sunt palmitice.
Ulei de palmier
Uleiul de palmier este cel mai bogat în acid palmitic. De fapt, denumirea se datorează concentrației mari din fructele Palmaceelor. Din totalul de grăsimi din uleiul de palmier african, jumătate este acid palmitic.
Potrivit Asociației Spaniole de Pediatrie, nu are aromă, este foarte stabil și nu oxidează rapid. În plus, își păstrează proprietățile senzoriale atunci când temperatura crește. Cu toate acestea, nu este cea mai bună opțiune nutrițională din cauza riscului de boli cardiovasculare.
În ciuda acestui fapt, este foarte comun și utilizat pe scară largă în diferite bucătării datorită performanței sale ridicate. Reprezintă 30% din producția mondială de grăsimi și uleiuri vegetale.
Uleiuri din semințe
Uleiul din semințe de bumbac este considerat o sursă importantă de acid palmitic. Conține 22 grame la 100 grame de ulei și reprezintă 75% din total.
Acest acid gras este responsabil de turbiditatea uleiului din semințe de bumbac înainte de rafinare. Prin urmare, este important ca excesul să fie eliminat prin procese industriale.
Uleiul de porumb, alături de altele obținute din germenii cerealelor conțin cantități mari de acid palmitic. 100 grame furnizează 13 grame de acid palmitic.
Unt de cacao
Untul de cacao are o culoare gălbuie și un anumit miros de ciocolată. Oferă 25% acid palmitic.
Brânzeturi
Brânzeturile din lapte integral conțin nu doar proteine, ci și grăsimi. Au între 60 și 70% grăsimi saturate. Acidul gras palmitic ocupă primul loc. Brânzeturile maturate, cum ar fi cheddarul, parmezanul și roquefort, conțin mai mult acid gras palmitic decât brânzeturile proaspete.
Margarină și unt
În ciuda faptului că sunt produse diferite la origine, caracteristicile senzoriale sunt similare. De asemenea, profilul acizilor grași saturați este foarte asemănător. Untul furnizează 21 grame de acid palmitic la 100 grame, iar margarina, un produs vegetal hidrogenat, reușește să oferă până la 19% din totalul grăsimilor.
Carne de vită și porc
Valorile prezente în carnea de vită, porc și pui sunt cuprinse între 22 și 27% din grăsimea totală. Cu toate acestea, conținutul total de grăsime depinde de specie și de bucata de carne folosită. În orice caz, acidul palmitic este întotdeauna cel mai întâlnit acid gras.
Recomandăm: Rondelele de orez: beneficiile acestei gustări
Atenție la consumul excesiv de grăsimi saturate
Consumul excesiv de grăsimi, alături de stilul de viață sedentar, afectează greutatea corporală și sănătatea generală. Reducerea aportului de grăsimi saturate poate avea un efect protector asupra inimii.
Aportul ridicat de grăsimi a fost, de asemenea, asociat cu boli neurodegenerative, obezitate și diabet. Tocmai din acest motiv, se recomanda limitarea aportului de grăsimi la mai puțin de 30% din aportul caloric total. Grăsimile saturate trebuie să reprezinte mai puțin de 10% din total.
Dacă dieta este de 2.000 de calorii pe zi, putem consuma 20 până la 22 grame de grăsimi saturate.
Deși acidul sapienic este o grăsime saturată, dovezile arată efectele sale pozitive asupra sănătății pielii și sănătății intestinale. O alimentație echilibrată trebuie să garanteze un aport optim al precursorului, care este acidul palmitic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Lan, G., Joel, S.G., Charleen, H., Kurt, S., and Stephen, M.P. (2003) Identification of the Δ-6 Desaturase of Human Sebaceous Glands: Expression and Enzyme Activity. Journal of Investigative Dermatology, 120, 707-714. https://doi.org/10.1046/j.1523-1747.2003.12123.x
- Wille, J.J., and Kydonieus, A. (2003) Palmitoleic Acid Isomer (C16:1Δ6) in Human Skin Sebum Is Effective against Gram-Positive Bacteria. Skin Pharmacology and Applied Skin Physiology, 16, 176-187. https://doi.org/10.1159/000069757
- Bergsson, G., Arnfinnsson, J., Steingrímsson, O., and Thormar, H. (2001) Killing of Gram-Positive Cocci by Fatty Acids and Monoglycerides. Acta Pathologica, Microbiologica, et Immunologica Scandinavica, 109, 670-678. https://doi.org/10.1034/j.1600-0463.2001.d01-131.x
- Asociación Española de Pediatría. Gastroenterología y Nutrición. Comunicado sobre el aceite de palma y ácido palmítico en la alimentación infantil. 2017. Disponible en: https://www.aeped.es/comite-nutricion-y-lactancia-materna/nutricion-infantil/noticias/comunicado-sobre-aceite-palma-y-acido
- María Florencia Molinari. Análisis del perfil de ácidos grasos, incluido ácido linoleico conjugado, en quesos y yogur del mercado. Instituto de Lactología Industrial (INLAIN-UNL/CONICET). Disponible en: https://bibliotecavirtual.unl.edu.ar:8443/bitstream/handle/11185/1460/F.8.3.1.pdf?sequence=1&isAllowed=y#:~:text=Los%20porcentajes%20de%20%C3%A1cidos%20grasos,%2F100g%20de%20queso%2C%20respectivamente.
- Lorena A. Bolívar C., Olga L. Mora G. Ácidos grasos, vitamina E y rotulado nutricional de margarinas y esparcibles comercializados en Bogotá, Colombia. CARDIOLOGÍA DEL ADULTO – TRABAJOS LIBRES. 2010, Vol 17, 3. Disponible en: http://www.scielo.org.co/pdf/rcca/v17n3/v17n3a5.pdf
- Takigawa, H., Nakagawa, H., Kuzukawa, M., Mori, H. and Imokawa, G. (2005) Deficient Production of Hexadecenoic Acid in the Skin is Associated in Part with the Vulnerability of Atopic Dermatitis Patients to Colonization by Staphylococcus aureus. Dermatology, 211, 240-248. https://doi.org/10.1159/000087018
- Kanauchi, O., Matsumoto, Y., Matsumura, M., Fukuoka, M. and Bamba, T. (2005) The Beneficial Effects of Microflora, Especially Obligate Anaerobes, and Their Products on the Colonic Environment in Inflammatory Bowel Disease. Current Pharmaceutical Design, 11, 1047-1053. https://doi.org/10.2174/1381612053381675