Agnotologia: ce este studiul ignoranței?

Zicala „cunoașterea este putere” este destul de populară, dar în zilele noastre ignoranța primează. De ce?

Termenul „agnotologie” nu este foarte popular. Pentru a înțelege ce este agnotologia, trebuie să plecăm de la sensul ignoranței. Adesea, se presupune că aceasta este o lipsă de cunoștințe. Acest lucru este definit chiar și de Academia Regală Spaniolă. Cu toate acestea, ignoranța poate lua diferite forme care depășesc această definiție: dezinformare, cenzură, apatie și credință oarbă.

În acest sens, ignoranța nu depinde doar de lipsa informațiilor, ci de crearea și diseminarea strategică a datelor eronate sau înșelătoare de către entități puternice, al căror obiectiv este generarea de îndoială și dezinformarea pentru a manipula masele în funcție de interesele proprii.

În fața acestei realități, care este din ce în ce mai des întâlnită din cauza noilor tehnologii, trebuie să știm ce este agnotologia sau studiul ignoranței induse.

Ce este agnotologia?

Agnotologia este studiul răspândirii deliberate a ignoranței prin informații înșelătoare sau false. Sensul său etimologic provine de la termenul grecesc agnōsis, care înseamnă „lipsă de cunoaștere”, și ontologie, care se referă la ramura metafizicii care se ocupă de natura ființei.

Originea sa este atribuită lui Robert Proctor, profesor de istoria științei și tehnologiei la Universitatea Stanford, care a început să investigheze tacticile folosite de industria tutunului pentru a crea confuzie cu privire la apariția cancerului. Lain Boal a inventat termenul de agnotologie în 1995.

Preocuparea lui Proctor a apărut în 1979, când a fost făcută publică o notă secretă, scrisă cu 10 ani mai devreme de compania de tutun Brown & Williamson. Acolo erau demonstrate practicile folosite de companiile din sector pentru a contracara campaniile anti-fumat, precum și difuzarea de mesaje înșelătoare care garantau sănătatea consumatorilor.

Cu alte cuvinte, strategia acestui sector a fost de a genera confuzie cu privire la efectele nocive ale tutunului (dovedite științific la acea vreme), cu scopul de a determina și mai mulți oameni să cumpere țigări.

Unul dintre cele mai controversate pasaje este:

Proctor a descoperit că industria tutunului nu dorea ca oamenii să știe care sunt efectele nocive ale produsului.

Ignoranța ca joc politic

Potrivit lui Proctor, nota din 1969 și tehnicile folosite de industria tutunului au devenit exemplul perfect de agnotologie. În acest caz, ignoranța nu implică doar necunoscutul, ci este și un truc politic, creat în mod deliberat de agenți puternici.

În zilele noastre, dezinformarea este la putere pe rețelele de socializare, unde anumiți utilizatori nu fac altceva decât să discrediteze, să pună sub semnul întrebării și să demonteze cunoștințele științifice.

Exemple de agnotologie

Danah Boyd, un specialist în tehnologie și rețele sociale, spune că YouTube este instrumentul de căutare numărul 1 în lume. Cu toate acestea, conținutul științific de pe această platformă este infim în comparație cu cel de proveniență dubioasă și conspirativă.

Una dintre modalitățile de a propaga ignoranța este promovarea accesului la conținut cu astfel de caracteristici. Chiar dacă dovezile sunt disponibile, cei care se ocupă de răspândirea ignoranței știu să-și structureze informațiile pe internet pentru ca cei care accesează materialul științific să vadă doar conspirații. Totul se întâmplă prin optimizarea motoarelor de căutare.

De exemplu, Boyd spune că YouTube are materiale grozave despre beneficiile vaccinării, dar mulți activiști anti-vaccin au folosit constant această platformă pentru a-și promova mișcarea.

Astfel, atunci când oamenii caută videoclipuri de la Centers for Disease Control and Prevention, le văd și pe cele care pun la îndoială vaccinurile sau pe cele ale părinților care vorbesc despre viziunea lor asupra rezultatului vaccinării.

Un alt exemplu destul de comun de agnotologie se referă la schimbările climatice. În ciuda faptului că există suficiente dovezi care susțin această realitate, există o campanie de dezinformare cu privire la această problemă, care nu a făcut altceva decât să genereze confuzie în rândul populației și să încurajeze negarea.

Pretextul unei dezbateri echilibrate

După cum putem vedea, este foarte ușor să cădem în capcana ignoranței. Deși este necesar să analizăm toate pozițiile, de multe ori ne lăsăm înșelați de știri false și distribuim conținut înșelător.

Referitor la acest punct, Proctor afirmă că ignoranța este propagată cu scuza unei dezbateri echilibrate, în care dovezile științifice și conținutul fals se întrec. Se creează o imagine falsă a adevărului și se presupune că există două versiuni ale fiecărei povești. Cu toate acestea, omologul dovezilor este pură înșelăciune și urmărește doar să discrediteze cunoștințele adevărate.

Nu este suficient ca informațiile de calitate să fie disponibile publicului. Este important să înțelegem că există o luptă informațională și că trebuie să evităm să fim păcăliți.

Importanța studiului ignoranței

Pe scurt, vrem să subliniem importanța explorării conceptului de agnotologie și potențialul său rol în studiul ignoranței. Această noțiune ne permite să reflectăm asupra a ceea ce nu cunoaștem. Ce anume răspândește ignoranța în societatea noastră? Care sunt factorii care permit ca ignoranța să fie folosită ca instrument politic și social?

Numai așa putem fi mai puțin naivi atunci când abordăm informațiile care sunt răspândite pe rețelele de socializare și în mass-media.