Aldosteronul: ce este și de ce este atât de important pentru organism
 

Aldosteronul: ce este și de ce este atât de important pentru organism

Glandele suprarenale sintetizează un număr mare de hormoni. Unul dintre cei mai importanți este aldosteronul, care este esențial pentru controlul electroliților din organism.
Aldosteronul: ce este și de ce este atât de important pentru organism
Leidy Mora Molina

Scris și verificat de asistenta Leidy Mora Molina.

Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

Sistemul endocrin este responsabil de reglarea mai multor funcții în organism. În acest sens, hormonii participă activ la controlul metabolismului, creștere, reproducere și comportament. În mod similar, mineralocorticoizii precum aldosteronul gestionează echilibrul fluidelor și electroliților și tensiunea arterială.

Hormonii sunt molecule sintetizate și secretate de glandele endocrine. Pancreasul, tiroida, ovarele, testiculele și glanda suprarenală sunt unele dintre principalele locuri de sinteză hormonală.

Ce este aldosteronul?

Aldosteronul este un hormon steroid aparținând familiei de mineralocorticoizi. Moleculele acestui grup au activitate specială în reglarea mineralelor sau electroliților din sânge, cum ar fi sodiul și potasiul. Studiile susțin că aldosteronul este responsabil de mai mult de 90% din activitatea mineralocorticoidă din corpul uman.

Glandele suprarenale sunt responsabile de producerea aldosteronului. Sunt organe endocrine mici cu formă triunghiulară, situate în polul superior al rinichilor. În plus, această glandă participă și la sinteza și eliberarea glucocorticoizilor precum cortizolul, hormonilor sexuali, adrenalinei și noradrenalinei.

Acest mineralocorticoid circulă în sânge 40% liber și 60% legat de proteinele plasmatice, ceea ce determină un timp de înjumătățire de aproximativ 20 de minute. Metabolizarea aldosteronului se efectuează la nivelul ficatului, prin conjugarea acestuia cu acidul glucuronic.

Cum se produce?

Colesterolul este substratul precursor al sintezei mineralocorticoizilor și glucocorticoizilor. Se obține din lipoproteine plasmatice cu densitate mică (LDL) și este preluat de glanda suprarenală. Sinteza aldosteronului apare în mod specific în zona glomerulară a cortexului suprarenal și este mediată de enzima aldosteron sintetază.

Rata de secreție a aldosteronului este de aproximativ 0,15 miligrame pe zi. Cu toate acestea, există mai multe situații care pot crește sau micșora secreția. În primul rând, hiperkaliemia sau nivelurile crescute de potasiu din sânge constituie unul dintre principalele mecanisme care stimulează secreția de aldosteron.

În mod similar, concentrațiile crescute de angiotensină II, ca parte a activării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, cresc și secreția de aldosteron. Creșterea angiotensinei II este rezultatul scăderii tensiunii arteriale. În unele cazuri, acidoza plasmatică crește, de asemenea, sinteza acestui mineralocorticoid.

Pe de altă parte, hormonul adenocorticotrop (ACTH) eliberat de hipofiză este cel care reglează sinteza tuturor tipurilor de hormoni suprarenali. Este responsabil pentru medierea intrării colesterolului în glandă și pentru îmbunătățirea sistemului de producție enzimatică.

Medic care explică ce este aldosteronul

Care este rolul acestui hormon în organism?

Reglarea nivelurilor de sodiu și potasiu este una dintre funcțiile esențiale ale aldosteronului. Pentru a face acest lucru, acționează asupra receptorilor mineralocorticoizi (MR) situați în tubul distal al nefronului renal. În acest fel, crește absorbția de sodiu găsită în lumenul tubulilor, precum și excreția de potasiu în urină.

Reabsorbția la nivel renal favorizează intrarea apei în circulația sângelui. În acest sens, există o creștere a volumului de sânge cu o creștere a tensiunii arteriale sistemice. Acest răspuns este mediat de sistemul renină-angiotensină-aldosteron și este asociat cu vasoconstricția. Pe de altă parte, excreția de potasiu permite recuperarea echilibrului electrolitic.

În mod similar, aldosteronul este responsabil de excreția renală a ionilor de hidrogen (H+). Acest fapt favorizează restabilirea concentrațiilor de bicarbonat (HCO3-) în sânge și menținerea echilibrului acido-bazic.

Alte funcții legate de aldosteron includ următoarele:

  • Modulează reactivitatea endoteliului vascular.
  • Reglează intrarea de sodiu și calciu în celulele cardiace.
  • Stimulează eliberarea hormonului antidiuretic (ADH).

Ce se întâmplă atunci când există prea mult aldosteron în organism?

Creșterea nivelului de aldosteron în sânge este cunoscută sub numele de hiperaldosteronism. Aceasta poate fi primară, din cauza unei modificări a glandei suprarenale, sau secundară, din cauza unei tulburări în altă parte a corpului. Excesul de aldosteron din sânge este asociat cu hipertensiune arterială, hipokaliemie, hiperglicemie și leziuni cardiace.

Studiile afirmă că hiperaldosteronismul primar este responsabil de mai mult de 10% din cazurile de hipertensiune arterială sistemică. Cele mai frecvente cauze ale acestei afecțiuni includ adenomul care produce aldosteron și hiperplazia suprarenală bilaterală.

În general, oamenii pot avea valori mari ale tensiunii arteriale, peste 140/100 milimetri coloană de mercur. În mod similar, hipertensiunea are un debut precoce, fiind frecventă înainte de vârsta de 20 de ani. Unele simptome asociate cu această patologie sunt următoarele:

  • Palpitații
  • Crampe și amorțeală
  • Dureri de cap
  • Slăbiciune musculară și amețeli

Ce se întâmplă atunci când există prea puțin aldosteron în organism?

Nivelurile reduse de aldosteron din sânge sunt cunoscute sub numele de hipoaldosteronism. Cercetările afirmă că pot apărea din cauza unui eșec primar în sinteza suprarenală sau stimulării insuficiente de către renină. În mod similar, se poate prezenta ca pseudohipoaldosteronism atunci când există rezistență a țesuturilor la acțiunea aldosteronului.

Unele medicamente, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), heparina, trimetoprimul și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot fi responsabile de această problemă. Alte cauze includ nefropatia diabetică, producția slabă de renină și boala Addison.

În general, copiii cu boli congenitale tind să aibă un tablou clinic mai sever, în timp ce adulții tind să fie asimptomatici. Printre cele mai frecvente manifestări clinice avem următoarele:

  • Crampe și slăbiciune
  • Hiponatremie și hiperkaliemie
  • Creșterea frecvenței urinare
  • Acidoza metabolică
Femeie care are probleme cu aldosteronul

Un hormon esențial în reglarea tensiunii arteriale

Aldosteronul este cel mai important mineralocorticoid sintetizat de glanda suprarenală. Participă activ la menținerea concentrațiilor de sodiu și potasiu în sânge, precum și la reglarea echilibrului acido-bazic. În plus, este o moleculă cheie în creșterea tensiunii arteriale.

Excesul de aldosteron este principala cauză a hipertensiunii sistemice endocrine. Hipoaldosteronismul este mai puțin frecvent și este asociat cu medicamente sau patologii congenitale, fiind mai grav la copii. Ambele patologii pot fi tratate și controlate eficient sub supravegherea unui specialist.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • García Cabrera Lizet, Rodríguez Reyes Oscar, Gala Vidal Hector. Aldosterona: nuevos conocimientos sobre sus aspectos morfofuncionales. MEDISAN. 2011  Jun;  15( 6 ): 828-834.
  • Rojas J, Olivar L, Chávez C, Mervin M et Al. Hormona paratiroidea, aldosterona e hipertensión arterial ¿una amenaza infravalorada?. Revista Latinoamericana de Hipertensión. 2017;12(1):1-18.
  • Pérez Maraver M, Estepa Marín A. Hipoaldosteronismo. Medicine – Programa de Formación Médica Continuada Acreditado. 2004;9(15):923-929.
  • Tanabe A, Tsuiki M, Watanabe D, Takagi S et Al. Aldosterone. Rinsho Byori. 2004 Aug;52(8):704-10. Japanese.
  • MacKenzie SM, van Kralingen JC, Davies E. Regulation of Aldosterone Secretion. Vitam Horm. 2019;109:241-263.
  • Ronconi V, Giacchetti G, Boscaro M. Endocrinologia dell’aldosterone [Endocrinology of aldosterone]. Ital Heart J. 2005 May;6 Suppl 1:5S-15S. Italian.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.