Bolile pleoapelor și tratamentul lor
 

Bolile pleoapelor și tratamentul lor

Pleoapele sunt o zonă a corpului în care se pot dezvolta o serie de boli, inclusiv maligne. De aceea, este important să luăm măsuri de igienă și să consultăm imediat medicul atunci când există o anomalie.
Bolile pleoapelor și tratamentul lor
Leidy Mora Molina

Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina.

Ultima actualizare: 18 aprilie, 2023

Bolile pleoapelor sunt adesea tratabile. De multe ori, dispar de la sine sau pot fi abordate prin tratamente farmacologice sau chirurgicale. Pleoapele sunt o zonă foarte sensibilă căreia nu i se acordă suficientă atenție. Ori de câte ori apare o anomalie, este necesar să consultați medicul oftalmolog.

Bolile pleoapelor sunt numeroase și au origini diferite. Uneori au la bază acțiunea factorilor interni, alteori sunt rezultatul afecțiunilor subiacente sau al factorilor de mediu.

Bolile pleoapelor și tratamentul lor

1. Urciorul

Urciorul este una dintre bolile comune ale pleoapelor. Se caracterizează prin apariția unei umflături roșii pe marginea pleoapei. Este rezultatul unei infecții bacteriene la nivelul unui folicul, al unei glande sudoripare sau al unei glande sebacee.

Urciorul poate fi și intern. În acest caz, are la bază inflamația glandei Meibomian.

Aproape întotdeauna dispare de la sine în timp. Cu toate acestea, se recomandă aplicarea unor comprese calde și umede pe zonă de mai multe ori pe zi. Dacă nu dispare, pot fi necesare antibiotice sau drenaj chirurgical.

2. Chalazionul (salazion)

Un chalazion este un nodul care se formează sub pielea pleoapelor. Este cauzat de obstrucția glandelor sebacee, cunoscute și sub denumirea de glande Meibomian. Când se întâmplă acest lucru, grăsimea se acumulează și apare inflamația, rezultând un nodul.

La început, provoacă durere și toată pleoapa se umflă. Ulterior, inflamația se ameliorează și lasă în urmă un nodul nedureros.

În aproximativ 25% din cazuri, chalazionul dispare de la sine, fără a fi nevoie de tratament. Aplicarea de comprese calde de trei sau patru ori pe zi poate ajuta la reducerea inflamației. Rareori devine cronic și necesită tratament farmacologic. Opțiunea finală este intervenția chirurgicală.

Persoană afectată de bolile pleoapelor
Un sfert din cazurile de chalazion se rezolvă spontan, deci nu necesită o abordare medicală.

3. Edemul pleoapelor

Edemul pleoapelor sau edemul palpebral este o acumulare anormală de lichid pe suprafața interioară a pleoapei. Provoacă inflamație și dificultăți în deschiderea completă a ochiului. Este cauzat de traumatisme, conjunctivită, sinuzită, alergii sau herpes ocular.

Această boală provoacă durere, vedere încețoșată, febră, lacrimi și chiar sânge în ochi. Tratamentul depinde de cauză. De obicei, se recomandă comprese reci și utilizarea lacrimilor artificiale. Machiajul și frecare a ochilor sunt interzise.

4. Keratoza seboreică

Keratoza seboreică poate apărea oriunde pe corp, inclusiv pe pleoape. Generează plăci detașate, seroase și pigmentate. De obicei, acestea sunt mici. Apar mai frecvent la persoanele în vârstă.

5. Keratoza actinică

Keratoza actinică este o leziune plată, albă, solzoasă, care poate apărea pe pleoape și în alte zone ale corpului. Suprafața fiecărei leziuni este aspră, asemănătoare cu un șmirghel. Este considerată o leziune precanceroasă, deoarece în 20% din cazuri evoluează în carcinom.

Este strâns legată de expunerea la soare. Tratamentul implică o biopsie și constă în îndepărtarea țesutului localizat. Dacă acesta acoperă o zonă largă a pleoapelor, se utilizează ablația cu laser CO2.

6. Hidrocistomul

Hidrocistomul este un chist benign, de culoare deschisă, care apare pe marginea pleoapei. De obicei, este translucid și apare din cauza obstrucției glandelor sudoripare.

Apare mai des pe pleoapa inferioară. Tratamentul este chirurgical și constă în îndepărtarea completă a chistului.

7. Molluscum contagiosum

Molluscum contagiosum se caracterizează prin prezența unor mici noduli seroși din cauza unei infecții virale. Apare mai des la persoanele care au un sistem imunitar compromis.

Uneori provoacă inflamarea foliculilor. De obicei, boala dispare de la sine. În caz contrar, este nevoie de o intervenție chirurgicală.

8. Nevul

Nevul poate fi plat sau înălțat. Uneori este pigmentat. Nu este periculos și nu trebuie tratate dacă nu își schimbă dimensiunea, culoarea sau forma. Poate fi îndepărtat chirurgical.

Medic ce analizează o aluniță
Controlul nevilor se poate face periodic atunci când există îndoieli cu privire la creșterea acestora. Acest lucru se aplică oricărei părți a corpului, nu doar pleoapelor.

9. Xantelasma

Xantelasma este un nodul de grăsime sub pielea pleoapelor. De obicei, este de culoare gălbuie. Este cauzată de colesterolul ridicat sau de factori genetici. Este îndepărtată prin intervenție chirurgicală sau cu laserul cu dioxid de carbon.

10. Retracția pleoapelor

Retracția pleoapelor sau retracția palpebrală apare atunci când una dintre pleoape, cea inferioară sau superioară, este mai deschisă decât în mod normal. Această anomalie este adesea rezultatul unei probleme cu tiroida.

Afectează modul în care ochii se deschid și se închid, lăsându-i neprotejați. Dacă apare pe pleoapa superioară, se tratează prin aplicarea toxinei botulinice. Pleoapa inferioară necesită intervenție chirurgicală.

11. Colobomul

Colobomul apare atunci când  o parte a pleoapei superioare sau inferioare  lipsește. Această afecțiune este prezentă la naștere și poate afecta ambii ochi sau doar unul. Dacă este lăsată netratată, provoacă probleme de vedere și sindromul de ochi uscat. De obicei, poate fi tratat chirurgical.

12. Blefarita

Blefarita este una dintre cele mai frecvente boli ale pleoapelor. Constă în inflamarea marginii pleoapelor, exact acolo unde se nasc genele. Provoacă următoarele:

  • Înțepături
  • Mâncărime
  • Lăcrimare
  • Roșeață
  • Urcior și chalazion

Această patologie este cronică și este cauzată de prezența paraziților, a infecțiilor bacteriene sau a uscăciunii oculare. Poate fi cauzată și de alte probleme, cum ar fi rozaceea.

Igiena zilnică a pleoapelor este cel mai bun tratament. Unguentele sau tabletele cu antibiotice sunt folosite dacă există o înmulțire excesivă a bacteriilor.

13. Meibomianita

Meibomianita este cunoscută și sub denumirea de blefarită posterioară. Apare atunci când glandele sebacee de la baza genelor se înfundă. Acest lucru face ca pleoapele să formeze o crustă, care împiedică vederea. Se tratează prin intervenție chirurgicală.

14. Blefarospasmul

Blefarospasmul este o contracție involuntară a pleoapelor care provoacă clipire continuă. Afectează mai des persoanele cu un nivel ridicat de stres sau cele care nu dorm bine.

Poate fi de două tipuri:

  • Blefarospasm esențial benign (BEB): afectează ambele părți ale feței. Apare din caua unei defecțiuni a ganglionilor bazali. Dacă se înrăutățește, există riscul de orbire. Se tratează cu medicamente, inclusiv injecții cu toxină botulinică.
  • Blefarospasm hemifacial: se manifestă doar pe o parte. Apare din cauza iritației nervilor feței. Se recomandă un RMN al creierului.

15. Pleoapa căzută sau ptoza palpebrală

Este cunoscută și sub denumirea de blefaroptoză. Apare atunci când pleoapa superioară coboară. Dacă acest lucru este foarte pronunțat, blochează pupila și provoacă orbire parțială.

În funcție de cauză, există mai multe tipuri:

  • Congenitală: este rezultatul dezvoltării anormale a mușchiului ridicător. Poate provoca ochi leneș sau pierderea permanentă a vederii. Se corectează prin intervenție chirurgicală.
  • Aponevrotică: este rezultatul îmbătrânirii, efectului gravitației și mișcării repetate. Se tratează prin intervenție chirurgicală.
  • Din caua miasteniei gravis: provoacă slăbiciune musculară progresivă a feței și a altor părți ale corpului. Poate fi corectată prin intervenție chirurgicală.

Alte cauze sunt traumatismele, infecțiile pleoapelor, leziunile nervilor din cauza diabetului zaharat, bolile musculare congenitale, tumorile cerebrale și anevrismul.

Pleoapă căzută
Pleoapa căzută este unul dintre semnele caracteristice ale miasteniei gravis.

16. Dermatochalazisul

Dermatochalazisul apare atunci când excesul de piele sau grăsime de la pleoape atârnă peste marginea ochiului, obstrucționând vederea. Este efectul procesului de îmbătrânire sau al deplasării herniilor adipoase în pleoapă.

Se corectează prin intervenție chirurgicală.

17. Ectropionul și entropionul

Ectropionul și entropionul sunt modificări ale poziției normale a pleoapelor în raport cu globul ocular. Au la bază pierderi de tensiune în tendonul care susține pleoapa sau tendonul cantal lateral.

Singurul tratament este intervenția chirurgicală. Fiecare dintre aceste boli implică o poziție anormală diferită:

  • Ectropion: pleoapa este poziționată spre exterior și expune conjunctiva. Aceasta devine roșiatică și poate deveni keratinizată, făcând ca ochiul să nu se lubrifieze singur.
  • Entropion: pleoapa este poziționată spre interior și poate duce la frecarea genelor de cornee. Poate provoca leziuni ale acestui țesut.

18. Trichiazisul și distichiaza

Trichiazisul și distichiaza sunt boli care provoacă creșterea anormală a genelor. În ambele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru a corecta problema. Opțiunile sunt criochirurgia, electroliza sau intervenția chirurgicală de repoziționare.

Diferența este următoarea:

  • Trichiazis: se caracterizează prin creșterea genelor spre interiorul ochiului. Acest lucru duce la frecarea lor de cornee și conjunctivă, generând iritații continue.
  • Distichiaza: genele se nasc în locuri unde, în mod normal, nu ar trebui să existe. Uneori se formează chiar și o a doua linie de gene.

19. Cancerul

Pleoapele pot fi uneori afectate de cancer. Acesta este de diferite tipuri:

  • Carcinom bazocelular: este cel mai frecvent și apare, de obicei, în pleoapa inferioară. Arată ca un nodul ferm, sidefat. Trebuie îndepărtat și în unele cazuri necesită tratament prin radioterapie.
  • Carcinom cu celule scuamoase: este mai puțin frecvent, dar mai agresiv. De obicei, se formează pe pleoapa superioară. Foarte des începe ca o keratoză actinică.
  • Carcinom sebaceu: este asemănător unui chalazion sau blefaritei. Este foarte agresiv și periculos. Este mai frecvent la persoanele în vârstă sau de vârstă mijlocie. Se tratează prin intervenție chirurgicală excizională și radioterapie.
  • Melanom: este o tumoră pigmentată care apare pe pleoape și de foarte multe ori metastazează, chiar dacă este mică.

Bolile pleoapelor sunt adesea inofensive

Multe dintre bolile pleoapelor dispar de la sine. Chiar și așa, ori de câte ori detectați o anomalie în această zonă, este important să consultați un medic oftalmolog.

Cel mai bine este să mențineți o igienă optimă. Spălarea de două ori pe zi cu apă caldă ajută la prevenirea multor probleme oculare. Tratamentul precoce al bolilor pleoapelor este întotdeauna cea mai bună opțiune.

S-ar putea să te intereseze...
10 exerciții utile pentru persoanele cu ochi leneș sau ambliopie
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
10 exerciții utile pentru persoanele cu ochi leneș sau ambliopie

Persoanele care suferă de ochi leneș sau ambliopie, pot folosi anumite exerciții pentru a ajuta la corectarea problemei.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Arbabi, E. M., Kelly, R. J., & Carrim, Z. I. (2010). Chalazion. BMJ, 341.
  • Canga, P. Fernández, et al. “Ectropión en cirugía dermatológica: exploración y técnicas reconstructivas.” Actas Dermo-Sifiliográficas 111.3 (2020): 229-235.
  • Remón García, C., Palacios Soria, M. Á., & Praena Crespo, M. (2012). Edema palpebral como expresión oligosintomática de mononucleosis infecciosa. Pediatría Atención Primaria, 14(54), 139-143.
  • Sanz, J. L. A., & de la Hoz García, F. (2002). Enfermedades de los párpados. FMC: Formación Médica Continuada en Atención Primaria, 9(1), 4-10.
  • Romero-Caballero, M. D., et al. “Epiteliopatía en limpiaparabrisas en pacientes con blefaroespasmo o espasmo hemifacial.” Archivos de la Sociedad Española de Oftalmología (2022).

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.