Care sunt tipurile de paralizie cerebrală?
Diferitele tipuri de paralizie cerebrală care există au legătură cu clasificările medicale care facilitează abordarea și diagnosticul. În orice caz, acest lucru nu elimină gravitatea pe care o are întotdeauna această afecțiune, mai ales din cauza apariției sale încă din copilărie. Care sunt tipurile de paralizie cerebrală?
În terminologia medicală, paralizia cerebrală este un grup de tulburări care modifică mobilitatea musculară din cauza deteriorării localizate a creierului pacientului. În plus, împreună cu acest nucleu principal, pot exista și alte leziuni ale sistemului nervos.
Vom trece în revistă tipurile de paralizie cerebrală pentru a o înțelege mai bine. Un tip de clasificare ține cont de poziția dobândită de bolnav, în timp ce altul se bazează pe partea corpului care este afectată. În cele din urmă, boala poate fi catalogată și după gravitate.
Care sunt tipurile de paralizie cerebrală?
După tonusul și postura persoanei afectate
În acest tip de paralizie cerebrală, ceea ce variază este poziția pe care persoana o dobândește. Tonusul muscular este afectat, iar alterarea acestuia determină spasme, mișcări involuntare sau ataxii.
Citiți mai mult:
Paralizie cerebrală spastică
Acesta este cel mai frecvent tip de paralizie cerebrală. Mușchii sunt în tensiune exagerată, iar reflexele sunt exacerbate. Pacientul nu poate merge și își trage cu greu membrele inferioare din cauza faptului că pierde posibilitatea de articulare.
O mișcare obișnuită este cea de forfecare, în care un membru inferior trece în fața celuilalt, fără a îndoi genunchii. Această paralizie duce la pierderea masei musculare.
Paralizie cerebrală hipotonică
Spre deosebire de cea pe care am descris-o în secțiunea anterioară, această formă înseamnă foarte puțin tonus muscular. Fibrele nu mențin contracția și pacientul nu poate sta în poziție verticală, membrele sale atârnând fără forță. Riscul cel mai mare este dinamica respiratorie. Copiilor și adulților le este dificil să-și miște toracele.
Paralizie cerebrală atetoidă
Acest tip de paralizie cerebrală se manifestă prin mișcarea întregului corp într-un mod dezordonat. Mușchii se contractă și se relaxează la nivelul membrelor superioare și inferioare involuntar. Expresiile feței se schimbă brusc atunci când apare un spasm.
Paralizie cerebrală ataxică
Similar cu forma atetoidă, apare mai rar. Mișcările apar involuntar, dar întotdeauna dezorganizate. Echilibrarea este dificilă pentru persoanele afectate.
Paralizie cerebrală mixtă
Tipul mixt nu este altceva decât o combinație de simptome pe care le-am descris mai sus. Clasificarea este dificilă, deoarece medicii se confruntă cu problema necunoașterii simptomelor exacte.
În funcție de partea corpului afectată
În funcție de partea corpului unde apar cele mai multe simptome, există diferite manifestări și clasificări. Tipurile de paralizie cerebrală sunt după cum urmează:
- Hemiplegie: Acest lucru se întâmplă atunci când numai o parte a corpului are simptome, fie dreapta, fie stânga, în funcție de regiunea creierului afectată.
- Paraplegie: Dacă jumătatea corpului cu semne ar fi cea inferioară, de la talie în jos, atunci ne-am confrunta cu paraplegie.
- Tetraplegie: În acest caz, afectarea este generală.
- Diplegie: Aceasta este o variantă specială a paraliziei cerebrale care se manifestă cel mai adesea în copilărie. La maturitate este mai rară. Simptomele apar la nivelul membrelor inferioare, însoțite de spasm muscular.
- Monoplegie: Monoplegia se concentrează pe un membru sau într-o regiune musculară localizată.
După severitate
Acest mod de clasificare a paraliziei cerebrale se bazează pe Sistemul de clasificare a funcției de mobilitate brută (GMFCS). Este un acord între Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Grupul de supraveghere pentru paralizia cerebrală din Europa. Pe baza acestor criterii, putem vorbi despre următoarele tipuri:
- Formă ușoară: pacientul poate merge, deși are anumite limitări. Această formă include persoanele care reușesc să se deplaseze cu ajutorul instrumentelor externe, cum ar fi cârjele sau scaunele cu rotile.
- Varianta moderată: acești pacienți cu paralizie cerebrală au nevoie de asistența unor terți pentru mișcările de ridicare și așezare. Scaunul cu rotile este aproape întotdeauna prezent, deși sunt independenți în ceea ce privește manipularea, în special în interior.
- Paralizie cerebrală severă: cea mai gravă formă este aceea în care pacientul nu-și poate susține craniul prin propriile mijloace.
Citiți mai mult:
Care este cea mai bună clasificare?
Nu există o clasificare mai bună a tipurilor de paralizie cerebrală. Fiecare îndeplinește criterii specifice. Unele modalități sunt mai utile în planurile de reabilitare, iar altele sunt strict o abordare medicală.
Important este diagnosticul precis care permite elaborarea unui plan de reabilitare adecvat pentru îmbunătățirea calității vieții. Acest lucru se realizează prin kinetoterapie, suport psihosocial și tratamente medicale.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Oskoui, Maryam, et al. “An update on the prevalence of cerebral palsy: a systematic review and meta‐analysis.” Developmental Medicine & Child Neurology 55.6 (2013): 509-519.
- Ren, Songtao, et al. “Utilization of electromyography during selective obturator neurotomy to treat spastic cerebral palsy accompanied by scissors gait.” Journal of integrative neuroscience 18.3 (2019): 305-308.
- Argüelles, Pilar Póo. “Parálisis cerebral infantil.” Hospital Sant Joan de Dèu (2008): 271-277.
- Hurtado, I. Lorente. “La parálisis cerebral. Actualización del concepto, diagnóstico y tratamiento.” Pediatría integral 8 (2007): 687-98.
- Tovar, A., and R. Gómez. “Revisión sistemática sobre el tratamiento del miembro superior en la parálisis cerebral infantil hemipléjica.” Fisioterapia 34.4 (2012): 176-185.
- Belver, Gema Fernández. “Desarrollo de la bipedestación y la marcha en parálisis cerebral (diplejia espástica).” REDUCA (Enfermería, Fisioterapia y Podología) 8.1 (2016).
- Celi, JM Celi, et al. “Protocolo diagnóstico del déficit motor asimétrico.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.78 (2019): 4644-4648.
- Malt, Merete A., et al. “Correlation between the Gait Deviation Index and gross motor function (GMFCS level) in children with cerebral palsy.” Journal of children’s orthopaedics 10.3 (2016): 261-266.
- de Zabarte Fernández, José Miguel Martínez, et al. “Carga del cuidador del paciente con parálisis cerebral moderada-grave:¿ influye el estado nutricional?.” Anales de Pediatría. Elsevier Doyma, 2020.