Ce este bucătăria moleculară și care sunt avantajele acesteia?

Bucătăria moleculară este uimitoare! Este un stil care i-a cucerit pe cei mai buni bucătari din lume, deoarece îi ajută să ofere produse de cea mai bună calitate, cu aspect perfect. Bucătăria moleculară presupune îmbinarea artei culinare cu știința.

Se bazează pe investigarea transformărilor pe care le suferă alimentele la nivel chimic și fizic pentru  a le spori proprietățile organoleptice. Acest stil folosește inovațiile tehnologice pentru a realiza preparate extraordinare.

Istoria bucătăriei moleculare

Primii pași ai gastronomiei moleculare au fost făcuți în 1969. Cercetătorul și fizicianul Nicholas Kurti a susținut o conferință numită Fizicianul în bucătărie, în care și-a exprimat tristețea profundă, spunând că în timp ce măsurăm temperatura atmosferei lui Venus, ignorăm temperatura din interiorul sufleurilor.

Gastronomia moleculară a apărut în 1988 ca disciplină științifică datorită lucrării lui Nicholas Kurti și Hervé This, care au definit-o ca o explorare științifică a bucătăriei, care evaluează transformările alimentelor. Așa este definită și în cartea Molecular Gastronomy Manual a Marianei Koppman.

În acest sens, a servit la înțelegerea cauzei multor fenomene culinare și la îmbunătățirea tehnicilor de conservare a proprietăților alimentelor. De fapt, integrează cunoștințe din diverse domenii ale cunoașterii, cum ar fi chimia, fizica, antropologia și biologia.

Acest tip de bucătărie a devenit popular în Franța, mai ales după 1990. Din acel moment, a fost integrat în bucătăriile lumii. Deși sună ciudat, ambalarea în vid și utilizarea aparatului Thermomix fac parte din bucătăria moleculară.

Citiți și: Când și cum se consumă aminoacizii?

Bucătăria moleculară: caracteristici și tehnici

Bucătăria moleculară se bazează pe transformarea bucătăriei în laborator. Una dintre principalele sale caracteristici este deconstrucția, deoarece urmărește să desfacă, să recompună și să aplice diverse tehnici pentru a explora texturile alimentelor.

De asemenea, se asigură că mesenii se bucură de experiență dincolo de arome. Din acest motiv, inovează în ceea ce privește prezentarea. Este o bucătărie profesională, dar poate fi folosită și acasă.

Congelare cu azot

În ultimii ani, înghețatele cu azot lichid au devenit populare. Este o tehnică care folosește acest gaz în stare lichidă, care se menține la -19 grade Celsius pentru a pregăti preparate reci, în special deserturi. Funcționează și pentru texturi cremoase cu acoperire dură.

Practic, mâncarea este scufundată într-un fel de ceaun înghețat. Cu toate acestea, azotul este un gaz greu de manevrat, iar manipularea necorespunzătoare poate avea consecințe periculoase. Din acest motiv, este o tehnică folosită doar de specialiști.

Sferificare

Aceasta este o altă tehnică care a devenit foarte populară în restaurantele haute cuisine. Implică transformarea alimentelor lichide în mici sfere de gel.

Sferele sunt obținute prin utilizarea alginatului de sodiu și a clorurii de calciu. Această tehnică este folosită și în cocktailuri.

Liofilizare

Este un proces care elimină apa din alimente, uscând-o în vid la temperaturi scăzute. Implică congelarea și eliminarea apei într-o cameră vidată. Menține până la 98% din proprietățile alimentelor. Se folosește pentru cereale și fructe.

Imprimantă 3d

Aceasta este una dintre cele mai moderne tehnici din bucătăria moleculară. Permite imprimarea alimentelor cu diferite forme.

Materia prima este ciocolata sau pastele. Deci, este o invenție care duce lumea cofetăriei la un alt nivel. De asemenea, se poate imprima și hârtie comestibilă.

Gătit în vid

Este folosit pentru gătitul cărnii și al legumelor. Pentru a realiza acest lucru, alimentele sunt puse într-o pungă vidată și gătite în acest pachet la o temperatură constantă. Tehnica permite conservarea sucurilor din carne, care își menține textura fragedă.

Crearea spumei

Această tehnică este relativ ușoară. Din acest motiv, este adesea folosită în multe restaurante. Se utilizează mașini speciale care combină stabilizatori alimentari și amidon. De obicei, se folosește un derivat din soia numit lecitină.

Recomandăm: Ghid pentru gătitul fără gluten

Bucătăria moleculară are avantajele ei

Bucătăria moleculară permite îmbunătățirea aromei alimentelor și, în funcție de tehnică, păstrarea proprietăților nutrienților.

Nu se prăjesc alimente și nu se folosește făină, așa că este un tip de bucătărie potrivit pentru celiaci. Permite crearea de rețete inovatoare, cu aspect netradițional. După cum am menționat deja, permite obținerea de texturi uimitoare. Din acest motiv, se spune că creează experiențe gustative inedite.

Prin tehnicile sale, perioada de valabilitate a alimentelor poate fi prelungită. Folosind ambalarea în vid, uscarea și liofilizarea, alimentele pot fi conservate mai mult timp fără a-și pierde nutrienți.