Ce este și care sunt utilizările oțetului de trestie?

Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor

Ultima actualizare: 24 septembrie, 2022

În ciuda faptului că a fost descoperit în urmă cu mai bine de 10.000 de ani, oțetul este în continuare foarte utilizat. Oțetul de trestie este foarte apreciat în bucătăria filipineză și în insulele în care se cultivă trestia de zahăr. Ce este și care sunt utilizările oțetului de trestie?

Cel mai interesant lucru despre oțetul de trestie este faptul că poate fi folosit pentru a face preparate rafinate, precum celebrele vinegrete. Aflați totul despre caracteristicile sale, modul în care este preparat și principalele întrebuințări!

Ce este oțetul și care este originea lui?

Oțetul aste acid acetic diluat în apă. Este un lichid cu gust acru care provine din fermentația vinului și a produselor sale secundare.

Poate fi obținut și din alte surse, precum trestia de zahăr. Acest tip conține între 3 și 5% acid acetic și cantități mici de acid tartric și acid citric.

În ceea ce privește originea oțetului, se crede că a apărut accidental când oamenii au început să producă băuturi alcoolice, în special vin. Vinul s-a acrit din cauza acțiunii microorganismelor numite acetobacterii. Există dovezi ce arată că Hipocrate a folosit oțetul ca medicament.

Pe lângă vin, alte materii prime folosite pentru a face oțet sunt orzul, sucul de mere, portocalele, bananele, mierea și prunele. Practic, orice materie primă care conține zahăr sau amidon poate fi transformată în oțet.

Oțetul de trestie este popular în Filipine, unde se numește și sukang iloko, întrucât regiunea în care este produs este Ilokos. Un alt nume comercial pentru acest oțet este sukang maasim, care se traduce prin „oțet acru”.

Descoperiți: Cum se face un antibiotic natural cu usturoi și oțet de mere

Valoare nutrițională

Oțetul, indiferent de sursa lui, nu are calorii. O porție de 100 mililitri are doar 4 calorii. Conținutul de zaharuri, proteine sau grăsimi este practic nul.

Zahărul este transformat în acid acetic, deci dispare din produsul final. Cea mai mare proporție o ocupă apa, aproape 98%. Cele mai importante minerale ale sale sunt potasiul, fosforul, sodiul și magneziul. Cu toate acestea, ele nu acoperă cerințele zilnice.

De la trestie de zahăr la oțet

Oțetul este produsul a două fermentații succesive. Drojdia transformă zahărul în alcool și un gaz numit dioxid de carbon (CO2). Aceasta este fermentația alcoolică, care are loc fără prezența oxigenului.

În a doua fermentație sau acetificare, bacteriile din grupul Acetobacter oxidează alcoolul și îl transformă în acid acetic. În plus, există mulți compuși intermediari care sunt responsabili de caracteristicile finale.

O materie primă bogată în zaharuri pentru drojdii este trestia de zahăr. Aceasta este o iarbă (Saccharum officinarum L.) originară din Noua Guinee, care s-a răspândit în aproape toate regiunile tropicale și subtropicale.

Trestia se recoltează și se zdrobește pentru a extrage sucul, care conține carbohidrați simpli din care se fac zahărul alb, zahărul brun și melasa. Oțetul se obține și din sucul de trestie. Trestia se fierbe la foc mic până se obține un sirop care este supus fermentației pentru a-l transforma in alcool.

Pentru a obține oțet de trestie, alcoolul este oxidat de către Acetobacter și transformat în acid acetic, controlând pH-ul, aciditatea totală și numărul de bacterii de fermentare. Se obține un oțet tânăr, care este apoi îmbuteliat pentru maturare și limpezire, înainte de filtrare, pasteurizare și ambalare.

Acest oțet are o aromă blândă, ușoară și condimentată, fiind mai puțin acru decât cel distilat. Calitatea este variabilă, iar culoarea variază de la galben închis la maro auriu.

Utilizările oțetului de trestie

În general, oțetul este folosit pentru marinare, murături și conserve. Se folosește și în sosuri, precum muștarul și alte sosuri reci.

Oțetul de trestie, pentru că este blând și mai puțin acru decât celelalte sortimente, este folosit în bucătărie pentru echilibrarea aromelor. Se folosește ca o completare a humusului, a flanului de lămâie, a sosurilor acrișoare-dulci și a heringului.

O mâncare filipineză populară este adobo: se folosește carne de porc și pui fiartă în oțet de trestie cu foi de dafin, condimente și usturoi. O altă rețetă celebră este pulpa de porc înăbușită sau paksiw na pata, preparată cu mai multe căni de oțet. De asemenea, oțetul de trestie se folosește pentru a fragezi carnea fără a-i schimba semnificativ aroma.

Având un gust blând, oțetul de trestie poate fi folosit fără ca mâncarea să capete un gust acru puternic. Poate fi adăugat în salate de fructe.

Descoperiți și: Utilizările și beneficiile oțetului de cocos

Utilizările oțetului de trestie: rețetă delicioasă de pui adobo

Una dintre cele mai populare rețete cu oțet de trestie este faimosul pui filipinez adobo. Puiul este marinat în oțet de trestie cu sos de soia, usturoi și piper.

Ingrediente

• 1/4 pui
• 2 căței de usturoi
• Dafin și arpagic
• 50 mililitri de apă
• 25 grame de ceapă
• 25 mililitri de sos de soia
• 1 lingură de ulei de soia
• 25 mililitri de oțet de trestie
• 1 linguriță de zahăr brun
• 1 linguriță de boabe de piper

Preparare

1. Într-un castron, puneți puiul cu oțetul de trestie, sosul de soia, usturoiul, ardeiul, foile de dafin și arpagicul. Acoperiți și marinați timp de 1/2 oră în frigider. Scurgeți puiul și puneți deoparte lichidul.
2. Rumeniți puiul în ulei încins timp de 8 până la 10 minute, amestecând constant.
3. Adăugați lichidul și gătiți la foc mare timp de 5 minute. Apoi, reduceți focul, acoperiți și gătiți timp de 25 de minute.

Serviți puiul cu orez. În acest fel, veți putea profita de beneficiile oțetului de trestie!