Logo image
Logo image

Ce este și cum se măsoară ritmul cardiac?

6 minute
Insuficiența cardiacă este principala cauză de deces în țările cu venituri ridicate. Din acest motiv, este important să îți verifici ritmul cardiac în mod regulat.
Ce este și cum se măsoară ritmul cardiac?
Ultima actualizare: 02 iulie, 2021

Ritmul cardiac este numărul de contracții cardiace sau bătăi pe unitate de timp. Ritmul cardiac se măsoară în condiții fiziologice bine determinate și se exprimă în bătăi pe minut (bătăi/min).

Viteza bătăilor inimii depinde de mulți factori, cum ar fi activitatea fizică, amenințările la adresa siguranței și răspunsurile emoționale individuale. După cum îți poți imagina, ritmul cardiac este foarte diferit într-un accident de trafic sau când te odihnești în pat.

Dacă vrei să știi totul despre acest semn vital, citește mai departe!

Ce este ritmul cardiac?

Așa cum a declarat American Heart Association, ritmul cardiac reprezintă de câte ori bate inima pe minut. Acest organ neobosit pompează 70 de mililitri de sânge cu fiecare bătaie, adică aproximativ 5 litri în 60 de secunde. Pentru a face acest lucru, mușchii trebuie să se contracte și să se relaxeze ritmic.

La nivel fizic, procesul este ciclic. Aceasta înseamnă că se repetă într-un anumit interval de timp. Deși ritmul cardiac normal nu înseamnă neapărat că nu ai boli, este un parametru util pentru a identifica o mare varietate de tulburări.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), boala ischemică a inimii este principala cauză de deces în lume în țările cu venituri ridicate, cu mult peste cancer și alte tipuri de boli. Aceasta reprezintă 47% din toate decesele, iar în Statele Unite, aproximativ 647.000 de americani mor anual din cauza acesteia.

Fără îndoială, atenția asupra inimii poate salva vieți!

Vezi și:

Diagnosticarea bolilor de inimă

Some figure

Cum se măsoară ritmul cardiac?

Biblioteca Națională de Medicină a Statelor Unite ne arată cele mai eficiente modalități de măsurare a ritmului cardiac. În general, putem măsura pulsul în zonele în care arterele trec aproape de piele. Unele locuri viabile pentru aceasta sunt încheietura mâinii, vârful piciorului, tâmplă, gât și zona inghinală. Cel mai comun mod de a-ți verifica ritmul cardiac acasă este la încheietura mâinii. Pentru a face acest lucru, trebuie să efectuezi următorii pași:

  • Apasă ușor interiorul încheieturii mâinii pe partea laterală a degetului mare. Vei observa artera radială sub piele, care trece prin canalul radial.
  • Așază degetele arătătoare și mijlocii la aproximativ jumătate de centimetru sub pliul încheieturii mâinii, între osul proiectat spre exterior și tendonul de pe partea interioară.
  • De îndată ce simți primele bătăi ale inimii, începe să numeri bătăile care apar în 60 de secunde cu ajutorul unui cronometru. De asemenea, poți număra bătăile în 30 de secunde, apoi le poți înmulți cu 2, dar pot exista mai multe erori dacă folosești această metodă.

Dacă nu vrei să o faci manual, nu-ți face griji. Multe dispozitive care măsoară tensiunea arterială (cum ar fi un monitor pentru încheietura mâinii) indică ritmul cardiac al pacientului pe afișajul digital. Utilizarea acestor gadgeturi este simplă și nu durează mai mult de câteva minute pentru a obține rezultatele.

Care este ritmul cardiac normal?

Poate că ești aici pentru a găsi răspunsul la această întrebare. Ritmul cardiac individual al fiecărei persoane depinde de mulți factori, dar îți vom arăta care sunt rezultatele normale în 2 situații foarte specifice: odihnă și exerciții fizice.

Frecvența în repaus

Potrivit American Heart Association, ritmul cardiac în repaus este cel care pompează cea mai mică cantitate de sânge, deoarece nu faci mișcare. În timp ce stai întins și relaxat, ritmul cardiac mediu este între 60 și 100 de bătăi pe minut.

Cu toate acestea, o rată mai mică de 60 de bătăi pe minut nu este întotdeauna un semn de boală. De exemplu, pacienții care iau medicamente beta-blocante au frecvențe cardiace mai mici. Medicamentele sunt prescrise, mai ales în tulburările de ritm cardiac, pentru a proteja inima după un atac de cord.

O persoană care face mult sport poate avea o frecvență cardiacă sub 60. Acest lucru se datorează faptului că mușchiul inimii este într-o formă bună și nu trebuie să lucreze la fel de mult pentru a menține bătăile cardiace stabile.

Rata normală de odihnă variază foarte mult în funcție de vârsta pacientului. Iată o listă cu valorile normale în funcție de grup:

  • Nou-născuți de la 0 la 1 lună: 70-190 bătăi/min.
  • Bebeluși de la 1 la 11 luni: 80-160 bătăi/min.
  • Copii de la 1 la 2 ani: 80-130 bătăi/min.
  • Copii de la 3 la 4 ani: 80-120 bătăi/min.
  • Copii de la 5 la 6 ani: 75-115 bătăi/min.
  • Copii de la 7 la 9 ani: 70-110 bătăi/min.
  • Adulți: 60-100 bătăi/min.
  • Adulți bine pregătiți sau sportivi profesioniști: 40-60 bătăi/min.

De fapt, copiii au ritm cardiac mai mare, deoarece inimile lor nu s-au dezvoltat pe deplin. Miocitele (celulele inimii) sunt mai mici și neorganizate. Prin urmare, se micșorează mai puțin. Pentru a pompa cantitatea necesară de sânge, trebuie să bată de mai multe ori.

Frecvența în timpul exercițiului

În timpul activității fizice, inima ar trebui să bată mai repede. Mușchii au nevoie de mai mulți nutrienți și oxigen, deoarece consumă energie, așadar trebuie să fie alimentați cu mai mult sânge în aceeași perioadă de timp. Prin urmare, este normal ca ritmul cardiac să fie de aproximativ 150-200 bătăi pe minut în timpul antrenamentului.

Ce factori pot afecta ritmul cardiac?

Mulți factori pot afecta ritmul cardiac, dincolo de mișcare și odihnă. Unele dintre sursele menționate ne arată câțiva parametri care pot determina anormalitatea ritmului cardiac al unei persoane sănătoase.

1. Temperatura aerului

În general, la o temperatură a camerei între 15.5 și 21 de grade, ritmul cardiac poate crește cu 2 – 4 bătăi pe minut. Dacă temperatura este în jur de 24 – 26 de grade, pulsul poate crește cu până la 10 bătăi pe minut.

2. Poziție

Fie că stai jos sau stai în picioare în timp ce te odihnești, ritmul cardiac este același. Cu toate acestea, dacă îți iei pulsul imediat după ce te-ai așezat, poate fi puțin mai mare decât în ​​mod normal. Prin urmare, este mai bine să aștepți câteva minute după ce te ridici pentru a efectua această măsurătoare.

3. Emoții

Anxietatea, stresul și alte emoții pot crește ritmul cardiac. Tahicardia apare întâmpla atunci când pulsul atinge 130-140 bătăi pe minut. Ajutorul psihologic și învățarea tehnicilor de relaxare sunt cele mai bune instrumente pentru a face față acestor situații.

4. Greutate

Greutatea nu afectează ritmul cardiac. Cu toate acestea, dacă pacientul are un indice de masă corporală foarte ridicat, pulsul în repaus poate fi mai mare decât în ​​mod normal. La urma urmei, la persoanele obeze, inima trebuie să lucreze mai mult pentru ca sângele să înconjoare întregul corp.

Some figure

5. Medicamente

După cum am menționat mai devreme, beta-blocantele încetinesc ritmul cardiac la pacienții cu inima fragilă. Pe de altă parte, administrarea medicamentelor tiroidiene îl poate crește.

Vezi și:

6 tipuri de boli de inimă și simptomele lor

Măsoară ritmul cardiac și verifică-ți propriul puls

După cum poți vedea, ritmul cardiac este un parametru vital, care oferă o mulțime de informații despre starea de sănătate imediată a pacientului. Cu toate acestea, numărul de bătăi pe minut nu înseamnă că nu ai nicio boală.

În orice caz, îți recomandăm să mergi la medic dacă observi că pulsul tău este mult mai mare sau mai mic decât în mod normal. Deși s-ar putea ca totul să fie în capul tău, este mai bine să fii în siguranță decât să-ți pară rău.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Frecuencia cardíaca, Fundación Española del Corazón. Recogido a 23 de febrero en https://fundaciondelcorazon.com/prevencion/riesgo-cardiovascular/frecuencia-cardiaca.html
  • Las 10 principales causas de defunción, OMS. Recogido a 23 de febrero en https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/the-top-10-causes-of-death
  • ROLANDI, FLORENCIA. “Betabloqueantes en la insuficiencia cardiaca.” Rev Argent Cardiol 70 (2002): 218-230.
  • Frecuencia cardíaca, Medlineplus.gov. Recogido a 23 de febrero en https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/003399.htm
  • Todo acerca de la frecuencia cardíaca (pulso), GoRedforWomen. Recogido a 23 de febrero en https://www.goredforwomen.org/es/health-topics/high-blood-pressure/the-facts-about-high-blood-pressure/all-about-heart-rate-pulse#:~:text=La%20frecuencia%20card%C3%ADaca%20en%20reposo,100%20

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.