Ce sunt deșerturile alimentare și care este impactul lor asupra sănătății?

Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Accesul la alimente este o problemă care are o prioritate tot mai mare pe agenda politică a multor țări. De asemenea, modul în care achiziția de alimente afectează sănătatea cetățenilor este analizat din perspectiva socială și sanitară. Aceste priorități au fost abordate încă din anii 1990, când au apărut deșerturile alimentare.

Deșerturile alimentare sunt zone geografice în care populația nu are acces la alimente sănătoase. Familiile nu pot cumpăra alimente proaspete și hrănitoare, ci doar produse foarte procesate, cu calorii goale, care le afectează sănătatea.

Dacă doriți să aflați mai multe despre deșerturile alimentare și despre modul în care acestea afectează organismul, continuați să citiți acest articol. Veți vedea cum o problemă socială a trecutului continuă să fie a prezentului!

Ce sunt deșerturile alimentare și care este istoria lor?

Începând cu anii 1990, problemele care decurg din disponibilitatea alimentelor au devenit o preocupare pentru cadrele academice și guvernele din întreaga lume. În Marea Britanie, a început apelul la atenție asupra penuriei de alimente din principalele orașe britanice.

Cel mai dramatic lucru a fost faptul că această situație de excluziune socială a condiționat alimentația rezidenților. Totul depindea de poziția economică a persoanei și a cartierelor, afectând indirect sănătatea.

Cum sunt definite?

Termenul a fost folosit de cadre universitare, factori de decizie și grupuri comunitare pentru a descrie acele zone urbane populate în care rezidenții nu au acces la o dietă sănătoasă și accesibilă. Rapoartele guvernamentale au spus că deșerturile alimentare pot dăuna sănătății publice prin restrângerea disponibilității și accesibilității alimentelor care promovează sănătatea.

Ca parte a politicii aplicate, este promovată aprovizionarea adecvată cu alimente pentru persoanele cu venituri mici sau care locuiesc în cartiere sărace.

Potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA), în această țară, peste 13 milioane de oameni trăiesc în aceste zone geografice. Desigur, reprezintă și o problemă de sănătate a mediului care poate afecta viața familiilor timp de mai multe generații.

Există o mare probabilitate ca un deșert alimentar să apară într-o zonă cu putere de cumpărare scăzută. Lanțurile de restaurante fast-food, carnea ieftină, alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare, precum și alimentele ultraprocesate abundă în aceste regiuni.

S-a dovedit că aportul acestor produse poate provoca boli cronice asociate cu o alimentație proastă, cum ar fi următoarele:

• Diabet
• Obezitate
• Anemie

Citiți și: O nouă pandemie: globezitatea

Caracteristicile deșerturilor alimentare

USDA a stabilit câteva caracteristici care ajută la definirea deșertului alimentar. Mai presus de toate, este luată în considerare sărăcia, care trebuie să fie prezentă la cel puțin 20% din populație, ceea ce împiedică achiziționarea de alimente sănătoase de înaltă calitate.

Un alt factor este legat de distanța dintre 33% din populație și cel mai apropiat magazin alimentar. Pentru ca o zonă rurală să fie declarată deșert alimentar, trebuie să fie la mai mult de 10 mile distanță; în zonele urbane, mai mult de 1 milă.

Contează și accesul la un vehicul sau la transportul în comun pentru transferul către supermarketuri. În acest sens, USDA raportează faptul că peste 2 milioane de gospodării din Statele Unite nu au un vehicul.

Pe de altă parte, deși pare contradictoriu, 82% din deșerturile alimentare sunt situate în zonele urbane, mai ales în acele orașe în care costul vieții este atât de mare încât comercianții tind să caute alte locuri în care să investească.

Impactul deșerturilor alimentare asupra sănătății

La fel ca într-un deșert, disponibilitatea limitată a alimentelor proaspete și sănătoase poate avea un impact major asupra sănătății umane. Să vedem consecințele!

Excesul de greutate și obezitatea

Obezitatea este cea mai mare problema de sănătate legata de prezența deșerturilor alimentare. Accesul redus la alimente sănătoase favorizează consumul de alimente procesate, zaharoase și rafinate. Sunt mai ieftine, dar cresc totalul caloriilor și depozitele de grăsime pe termen lung.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că în 2016 39% dintre adulți erau supraponderali și 13% obezi. În plus, ambele stări cresc riscul de boli netransmisibile, cum ar fi diabetul de tip 2, problemele cardiace, accidentele vasculare cerebrale, osteoartrita și sindromul metabolic, printre altele.

Deșertul alimentar poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului.

La fel, din punct de vedere al sănătății publice, obezitatea poate fi genetică, deoarece copiii persoanelor obeze au mai multe șanse de a deveni obezi în viitor.

Influențarea creșterii și dezvoltării copiilor

Obiceiurile alimentare proaste nu afectează doar alimentația adulților, ci și pe cea a copiilor în creștere. Anumiți nutrienți sunt cheia unei bune dezvoltări a creierului în copilăria timpurie. Fierul, vitamina A și iodul sunt cheia sănătății cognitive și sănătății sistemului imunitar.

Pe de altă parte, influența unui aport bun de nutrienți pentru dezvoltarea sugarului se manifestă în uter. De exemplu, deficitul de acid folic la începutul sarcinii poate provoca malformații congenitale.

Riscul de alergii alimentare

Deșerturile alimentare prezintă un risc pentru persoanele cu alergii alimentare. Peste 15 milioane de americani le au și mulți își pun viața în pericol.

Coloranții, aromele, nitriții, sulfiții sau orice alt aditiv din alimentele ultraprocesate sunt alergeni. Aceste tipuri de produse predomină în magazinele din deșertul alimentar.

Alimentele proaspete și sănătoase care sunt disponibile în marile lanțuri de supermarketuri sunt mai sigure pentru persoanele cu alergii.

Pe de altă parte, restricțiile alimentare din deșerturile alimentare, cum ar fi intoleranța la lactoză sau alergia la gluten, nu au soluție. Dacă există un înlocuitor, costurile acestuia pot fi cu 37% mai mari decât în cazul unui supermarket obișnuit.

Citiți și: Nutrigenomica și sănătatea: care este legătura?

Cum să abordăm deșerturile alimentare?

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă câteva metode pentru a aborda și a preveni deșerturile alimentare:

• Înființarea piețelor locale de fermieri
• Construirea de grădini comunitare
• Investițiile în transportul public care să permită transferul către piețe cu produse sănătoase
• Schimbarea legilor locale pentru a atrage investitori mari și mici în supermarketuri

În ciuda acestor măsuri, există obiceiuri de cumpărare și ajustări bugetare înrădăcinate în familii, care trebuie luate în considerare. Sunt necesare și alte măsuri coadjuvante, precum educația și îndrumarea nutrițională.

Tradițiile fiecărei comunități trebuie respectate. Prin urmare, abordarea deșerturilor alimentare este o sarcină grea care necesită angajamentul tuturor entităților implicate.