Ce sunt pseudo-percepțiile și ce efecte provoacă?
Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales
Ați văzut vreodată o față între petele de vopsea de pe un perete? Sau ați recunoscut un obiect între nervurile unei frunze? Sigur că da. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de pseudo-percepție. Ce sunt pseudo-percepțiile și ce efecte provoacă?
Este ceva frecvent și nu este asociat cu nicio tulburare, ci mai degrabă explică complexitatea creierului atunci când primește foarte multe informații și răspunde la foarte mulți stimuli simultan. Să vedem în detaliu despre ce este vorba!
Ce sunt pseudo-percepțiile și care sunt efectele lor?
Pseudo-percepțiile sunt modificări, erori sau distorsiuni în procesul de percepție al creierului. Este ceva patologic? Nu, nu trebuie să fie. Este mai degrabă o eroare, o „consecință evidentă” a cantității de informații pe care mintea o primește, interpretează și procesează simultan.
Pentru a înțelege mai bine, putem lua exemplul unei persoane cu probleme de vedere; când acestea se mișcă fără ochelari, vederea devine ciudată, dublă sau încețoșată, până când își pune înapoi ochelarii pentru a focaliza corect.
Uneori, același lucru se întâmplă și în creier; în prezența unui stimul sau în anumite condiții de mediu — cum ar fi oboseala — putem experimenta senzații care nu sunt în întregime corecte.
Lumea noastră internă este formată, printre altele, din imagini, scheme conceptuale sau reprezentări. Prin urmare, uneori pseudo-percepțiile se pot baza și pe aceste elemente.
Este foarte important să facem diferența între pseudo-percepții și halucinații. Acestea din urmă pot apărea în caz de psihoză sau schizofrenie. Ele nu sunt la fel și nu trebuie confundate; în cazul halucinațiilor, nu există corespondență cu un obiect sau cu o persoană din lumea reală.
Exemple de pseudo-percepții
Există diferite tipuri de pseudo-percepții. Mai jos detaliem câteva exemple.
Imagini din memorie
Ele se referă la amintiri care apar în fața noastră, dar care transformate. Există imagini eidetice, care sunt reprezentarea mintală a unei experiențe senzoriale din trecut: de exemplu, a simți o suprafață ca și cum ar fi catifelată sau a auzi un sunet ca și cum ar fi o respirație subtilă.
Imagini hipnagogice
Este un alt tip de pseudo-percepție, care apare în perioada de tranziție dintre somn și veghe. Pare că lucrurile se întâmplă în acel moment, ceea ce dă senzația că percepția este reală. De fapt, aceste imagini sunt integrate și fac parte din ceea ce se întâmplă în vis.
Este ca și cum elementele ar fi amestecate. În acele ultime minute înainte de trezire sau când abia adormim, ni se pare că cineva este în cameră sau că am văzut ceva mișcându-se lângă fereastră. Luăm elementele cunoscute ale realității și le amestecăm cu ceva care nu se întâmplă.
Imagini secvențiale
Acest tip de pseudo-percepție apare după ce petrecem mai mult timp privind sau acordând atenție aceluiași stimul. De exemplu, dacă ne uităm la o competiție de alergare, în care vedem o persoană trecând după alta, este posibil ca atunci când întoarcem privirea spre alt punct, prima imagine care ne apare să fie cea a unei persoane care alergă.
Uneori, aceste imagini apar „în contrast”. Adică, dacă privim mult timp o imagine neagră și apoi mutăm privirea într-un alt loc, ceea ce vom vedea va fi o imagine albă.
Imagini parazitare
Sunt cele care apar din cauza oboselii. Apar chiar și atunci când stimulul care le-a provocat a dispărut. Un exemplu este atunci când lucrăm peste 10 ore consecutive în aceeași cameră.
Este posibil ca noaptea — când ne culcăm — să vedem o imagine asemănătoare cu cea din birou, recreând acea situație. De obicei, aceste imagini sunt intruzive, adică apar „din senin”. Totuși, dispar ușor, mai ales după ce ne odihnim.
Descoperă: Care sunt cauzele și consecințele epuizării mentale?
Creierul este o „mașină” complexă
Pseudo-percepțiile sunt fenomene ce pot fi experimentate de toți oamenii. Cei care investighează creierul și funcționarea lui sugerează faptul că pseudo-percepțiile, alături de imaginație, sunt moduri de funcționare a acestui organ creator.
Cert este că, în unele cazuri, pot apărea pseudo-percepții în cazul în care creierul este obosit și hiperstimulat. Aceste situații ne ajută să ne concentrăm pe îngrijirea sănătății.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Parra, Alejandro (2009). Experiencias Alucinatorias Nocturnas: Relación con la Esquizotipia, Tendencias Disociativas y Propensidad a la Fantasía. Revista Interamericana de Psicología/Interamerican Journal of Psychology, 43(1),134-143.[fecha de Consulta 2 de Septiembre de 2022]. ISSN: 0034-9690. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=28411918015
- López-Silva, Pablo, & Cavieres-Fernández, Alvaro. (2020). Voces que No lo Son: Los Problemas del Concepto Pseudoalucinación. Revista chilena de neuro-psiquiatría, 58(1), 29-39. https://dx.doi.org/10.4067/S0717-92272020000100029
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.