Cele mai frecvente probleme dentare la adolescenți
Adolescența este o perioadă de schimbări fizice, psihologice, sociale și comportamentale. Acest lucru face ca adolescenții să prezinte probleme dentare legate de această transformare. Schimbările în alimentație și neglijarea igienei dentare pot provoca patologii comune, precum cariile sau gingivita. Descoperiți cele mai frecvente probleme dentare la adolescenți!
Îngrijirea orală în această etapă a vieții este esențială. Aceasta face ca dinții permanenți să fie sănătoși și puternici. Citiți mai departe pentru a descoperi care sunt cele mai frecvente probleme dentare la adolescenți!
Probleme dentare frecvente la adolescenți
Autonomia și independența pe care adolescenții le caută în această etapă îi pot determina să neglijeze anumite aspecte ale sănătății lor, inclusiv îngrijirea bucală. Experiențele noi, schimbările în alimentație și mai puțină intervenție a adulților în îngrijirea organismului favorizează apariția anumitor complicații orale.
Cariile dentare
Caria dentară este una dintre cele mai frecvente patologii la nivel global. Afectează copiii și adulții, deși există anumite vârste asociate cu un risc mai mare.
Este un proces cronic în care bacteriile din gură se acumulează și metabolizează zahărul alimentar. Rezultă astfel un acid capabil să demineralizeze și să distrugă țesuturile dure ale dinților.
Adolescența este unul dintre acele momente în care starea bucală favorizează apariția acestei patologii. Dieta bogată în zahăr și igiena dentară deficitară generează predispoziția adolescenților la apariția cariilor.
În perioada adolescenței, consumul de dulciuri și băuturi carbogazoase este mai mare. Zaharurile simple favorizează proliferarea bacteriilor responsabile de apariția cariilor. În plus, igiena orală este adesea neglijată în această etapă. Lipsa motivației, uitarea, o tehnică inadecvată de periaj și lipsa influenței pozitive a părinților favorizează acumularea plăcii bacteriene.
Atunci când cariile nu sunt tratate în timp util, leziunile progresează, provocând complicații precum durerea sau infecțiile. Dacă deteriorarea nu este oprită la timp, poate duce la pierderea definitivă a dinților.
După 12 sau 13 ani, toți dinții pe care adolescenții îi au în gură sunt permanenți. Pierderea unui element la această vârstă este ireversibilă.
Malocluzia dentară
Ocluzia dentară este relația dintre dinții superiori și dinții inferiori în timpul mușcăturii. Malocluzia interferează cu mestecatul, mâncatul, vorbitul și estetica dentară. Problemele de ocluzie includ dinții strâmbi sau deplasați, aglomerarea și golurile.
În timpul etapei de creștere și dezvoltare a oaselor, poate apărea o relație incorectă între arcade. Cauzele sunt variate. Cele mai frecvente sunt următoarele:
- Factori ereditari și genetici: dinții sau oasele foarte mari sau foarte mici pot genera o discrepanță care modifică modul de a mușca.
- Prezența unor obiceiuri dăunătoare: suptul degetelor, respirația pe gură, onicofagia, înghițirea atipică.
- Pierderea prematură a dinților: absența unui element dentar în cavitatea bucală modifică erupția substituenților și poziționarea pieselor învecinate și antagoniste.
- Alte cauze: unele afecțiuni ale cavitații bucale favorizează apariția malocluziei. Despicăturile buzelor, chisturile, tumorile, traumatismele sau dinții lipsă sunt câteva exemple.
Ortodonția în adolescență
Adolescența este o etapă oportună pentru rezolvarea problemelor de ocluzie. Oasele sunt încă în creștere și acest lucru poate fi folosit pentru a îmbunătăți mușcătura. Tratamentul ortodontic efectuat în această perioadă va ajuta la îmbunătățirea ocluziei și a aspectului zâmbetului.
Deși tratamentele ortodontice funcționează foarte bine în perioada adolescenței, pacienții pot respinge terapia. Felul în care vor arăta atunci când poartă aparate dentare este adesea motivul refuzului. În această etapă în care aspectul este atât de important, purtarea de fire sau aparate în gură este un obstacol atunci când vine vorba de a arăta bine.
În prezent există mai multe opțiuni estetice pentru a îmbunătăți ocluzia, care schimbă cât mai puțin posibil aspectul zâmbetului. Aparatele din ceramică și safir, ortodonția linguală sau aparatele invizibile sunt câteva exemple.
Disconfortul și durerea generate de dispozitive pot fi, de asemenea, un motiv de respingere. Reflectarea asupra rezultatelor care vor fi obținute prin terapie ajută la acceptarea intervenției.
Potrivit unui studiu brazilian, persistența malocluziei dentare influențează negativ stima de sine a adolescenților. Lipsa tratamentului este mai dăunătoare decât purtarea aparatelor pentru o perioadă de timp.
Traumatismele dentare
Traumatismele dentare sunt o altă problemă comună la adolescenți. Loviturile și accidentele sunt frecvente în această etapă a vieții, iar gura nu este străină de acest tip de leziune.
Practicarea sporturilor si a jocurilor de contact sunt cele mai frecvente situații care duc la apariția loviturilor la nivelul gurii. Rugby, hochei, box, ciclism, schi și skateboarding sunt doar câteva exemple. Accidentele de circulație și loviturile din cauza bătăilor sunt, de asemenea, circumstanțe care pot duce la ruperea unui dinte.
Traumatismele dentare variază în funcție de țesuturile afectate. O lovitură în gură poate provoca o fractură a dintelui în zona coroanei sau a rădăcinii. Alteori, deteriorarea poate duce la mișcarea dintelui, deplasarea sau desprinderea totală.
Rănile și tăieturile membranelor mucoase, cum ar fi buzele, limba și obrajii, sunt, de asemenea, frecvente. În cele mai severe cazuri, osul alveolar poate fi compromis. În caz de traumatism dentar, consultul stomatologic este esențial. Medicul va ști să rezolve situația și să evite complicațiile.
Utilizarea apărătoarelor dentare în timpul sporturilor riscante este una dintre cele mai bune modalități de a preveni acest tip de leziune.
Gingivita
Gingivita sau inflamația gingiilor este o patologie care este asociată cu vârsta adultă. Însă, este una dintre problemele dentare care îi afectează și pe adolescenți.
Cea mai frecventă cauză a acestei tulburări este prezența plăcii bacteriene pe dinți și gingii. Bacteriile din gură și resturile alimentare se depun pe suprafețele bucale. De asemenea, acestea se calcifiază, dând naștere tartrului dentar.
Placa bacteriană și tartrul irită țesutul gingival, generând un răspuns inflamator. Gingiile se umflă, cresc în dimensiune, se înroșesc, sângerează ușor și provoacă durere. Respirația pe gură, malpozițiile dentare, înghesuirea dinților și prezența cariilor sunt situații care favorizează apariția acestei afecțiuni.
Modificările hormonale tipice pubertății cresc riscul de a suferi de gingivită în perioada adolescenței. Creșterea nivelului de estrogen are un efect tranzitoriu asupra stării inflamatorii a gingiilor.
Dacă gingivita nu este tratată la timp, poate evolua spre parodontită. Țesuturile profunde care susțin dinții sunt compromise, ceea ce poate duce la pierderea pieselor dentare.
Bruxism
Bruxismul este o activitate repetitivă a mușchilor masticatori. Se caracterizează prin strângerea și scrâșnirea dinților și poate apărea ziua sau noaptea.
Bruxismul cauzează uzura dinților și provoacă dureri de cap și urechi. În adolescență, poate afecta dezvoltarea mușchilor faciali și poate provoca probleme la nivelul articulației temporomandibulare.
În cazul copiilor și al adolescenților, diagnosticul este dificil. Este important ca părinții să-și ducă micuții la un control stomatologic pentru a depista la timp cazurile grave.
Cauzele bruxismului sunt multiple:
- Factori locali: malocluzii, traumatisme, pierderea prematură a dinților, exces de material de obturație sau chisturi.
- Cauze sistemice: deficiențe nutriționale și vitaminice, paraziți, alergii, paralizie cerebrală, deficiențe mintale și tulburări gastrointestinale, endocrinologice și otorinolaringologice.
- Factori psihologici: probleme familiale, probleme de personalitate, stimă de sine scăzută, tensiune emoțională, anxietate, crize, depresie sau tulburări neurocomportamentale.
- Probleme ocupaționale: bullying sau competiții sportive.
Probleme cu molarii de minte
Molarii de minte sunt ultimii dinți care erup. Apar adesea între 17 și 21 de ani în zona posterioară a arcadei dentare. Lipsa spațiului pe arcadă generează complicații. Molarii pot avea poziții anormale. Din acest motiv, extracția este adesea necesară. Controalele medicale în această etapă a vieții sunt foarte importante pentru a evita sau a trata complicațiile.
Alte probleme dentare care afectează adolescenții
Patologiile de mai sus sunt cele mai frecvente. Însă, unele obiceiuri și comportamente tipice vârstei pot genera și alte probleme dentare la adolescenți:
- Bijuterii în gură: utilizarea piercing-urilor în gură favorizează acumularea plăcii bacteriene, lezează gingiile și alte membrane mucoase și poate ciobi dinții. Bijuteriile deteriorează plombele vechi și îngreunează vorbirea și înghițirea. Pot apărea și complicații mai grave, cum ar fi infecțiile, umflarea limbii și obstrucția căilor respiratorii.
- Eroziunea dentară: consumul mare de băuturi carbogazoase, acide sau zaharoase în perioada adolescenței favorizează eroziunea dentară. Aciditatea acestor produse determină pierderea mineralelor din smalț, expunând dentina. Sensibilitatea dentară este consecința acestei tulburări.
- Tulburări de alimentație: la nivel oral, efectele sunt variate. Alimentația deficitară poate provoca sângerare a gingiilor și a altor membrane mucoase. Gura uscată și respirația urât mirositoare sunt frecvente. În plus, în cazul vărsăturilor, acidul stomacal lezează structurile dentare, modificându-le culoarea, forma și dimensiunea.
- Tutun: fumatul este o activitate care poate apărea ca un act de rebeliune în timpul adolescenței. Cariile, dinții pătați, halitoza, gura uscată și cancerul bucal sunt câteva dintre efectele sale asupra gurii.
- Meth mouth: la nivel oral, metamfetamina generează carii și pete.
Citiți mai mult: Meth mouth: efectele metamfetaminei asupra sănătății dentare
Îngrijirea stomatologică în perioada adolescenței
Ca în toate etapele vieții, și în perioada adolescenței este esențial să avem grijă de cavitatea bucală. Deși este o perioadă în care copiii caută autonomia și independența, sfatul părinților este esențial.
În această etapă în care aspectul fizic devine foarte important, adolescenții trebuie încurajați să aibă grijă de igiena dentară.
Un alt aspect de luat în considerare este să vă asigurați că dieta copiilor este adecvată și hrănitoare. Evitarea consumului excesiv de băuturi și gustări acide și dulci este esențială pentru a avea grijă de sănătatea orală.
De asemenea, vizitele regulate la medicul dentist sunt de mare importanță. Controalele la fiecare 6 luni ajută la depistarea oricărei patologii în timp util. În plus, medicul va putea să încurajeze comportamentele preventive și de autoîngrijire.
Lipsa de interes și angajament a tinerilor poate fi un obstacol atunci când vine vorba de îngrijirea dentară, dar părinți responsabili care comunică și își ajută copiii pot elimina problemele dentare la adolescenți.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Rivera-Hermosillo, G., Martínez-Torres, J., & Hernández-Laguna, E. (2006). Caries dental e higiene bucal en adolescentes. Revista de la Asociación Dental Mexicana, 63(6), 231-234.
- de Castro-Yero, J. L., Torrecilla-Venegas, R., Yero-Mier, I. M., Castro-Gutiérrez, I., & Valdivia-Morgado, G. (2020). Caracterización de caries dental e higiene bucal en adolescentes de 12 a 15 años. Gaceta Médica Estudiantil, 1(3), 198-208.
- Sively, M., Mamani, L., Mercado, J., & Tapia, R. (2018). Maloclusiones y calidad de vida en adolescentes. Revista KIRU, 15(2).
- Abreu, L. G., Melgaço, C. A., Abreu, M. H., Lages, E. M. B., & Paiva, S. M. (2016). Perception of parents and caregivers regarding the impact of malocclusion on adolescents’ quality of life: a cross-sectional study. Dental Press Journal of Orthodontics, 21, 74-81.
- Sánchez, T. B., Avila, J. O. T., Segueo, M. S., & Gil, L. P. (2016). Traumatismos dentarios en niños y adolescentes. Correo Científico Médico de Holguín, 20(4), 741-756.
- López Vantour, A. C., Hierrezuelo Rodríguez, A., Márquez Filiu, M., & Quinzán Luna, A. M. (2018). Capacitación sobre traumatismos dentales en atletas adolescentes. Medisan, 22(3), 234-239.
- Vereau, N. C., & Palacios, M. A. (2012). Enfermedad gingival en adolescentes: Diagnóstico y tratamiento. Revista Estomatológica Herediana, 22(3), 167-170.
- Rómell, L. N., Onesio Esteban, D. L. G., Bismar, H. R., Loreidys, C. C., & Idalmis Osmara, R. G. (2021, October). Comportamiento del bruxismo en adolescentes de 12 a 18 años en Los Ángeles, Vertientes, Camagüey. In I Jornada Virtual de Medicina Familiar en Ciego de Ávila.
- Gastañaga, V. A. A., López, M. C. B., & Carrillo, V. M. (2020). Bruxismo en niños y adolescentes: Revisión de la literatura. Odovtos: International Journal of Dental Sciences, 22(1), 9.
- Percy, M. S. (2008). It’s More Than Dental Caries. MCN: The American Journal of Maternal/Child Nursing, 33(1), 26-31.