Creșterea numărului sinuciderilor: cifre și date importante
 

Creșterea numărului sinuciderilor: cifre și date importante

În ultima vreme, s-a înregistrat o creștere a numărului sinuciderilor din cauze psihosociale.
Creșterea numărului sinuciderilor: cifre și date importante
Elena Sanz

Scris și verificat de psihologul Elena Sanz.

Ultima actualizare: 02 octombrie, 2022

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 1 milion de oameni se sinucid în fiecare an. Din păcate, în ultima vreme s-a observat creșterea numărului sinuciderilor. Deși nu suntem întotdeauna conștienți, decizia unei persoane de a-și pune capăt vieții nu este doar individuală; există factori sociali care o influențează. Prin urmare, este timpul să abordăm creșterea numărului sinuciderilor cu seriozitate.

Dacă într-o societate atât de mulți oameni consideră că moartea este singura cale de ieșire din suferința lor, este clar că ceva este în neregulă cu acel sistem. Stresul legat de muncă și cel financiar, individualismul și singurătatea, lipsa de conexiune, atenția precară pentru sănătatea mintală… sunt multe domenii pe care le putem îmbunătăți dacă vrem să punem capăt acestei tendințe.

Femeie care poartă o mască medicală
Situațiile de izolare și ruperea legăturilor sociale cresc riscul de sinucidere.

Cifre relevante privind creșterea numărului sinuciderilor

În ciuda faptului că este un subiect tabu înconjurat de stigmatizare, sinuciderea este o realitate zilnică. Reprezintă mai mult de jumătate din decesele violente care au loc la nivel mondial și este a treia cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Comportamentul suicidar afectează oameni de toate mediile, clasele și vârstele. Un vârf semnificativ de incidență s-a înregistrat la cei peste 65 de ani. Chiar și populația minoră, care anterior era considerată cu risc scăzut, a cunoscut o creștere a ratei de sinucidere.

Aceste cifre sunt îngrijorătoare, dar nu prezintă imaginea totală. Multe decese care sunt înregistrate ca accidente, fiind decese voluntare. Sinuciderile pasive (comise în principal de adulții în vârstă) sunt, de asemenea, trecute cu vederea.

Există și multiple încercări care, deși nu se concretizează, sunt alarmante. În ceea ce privește cele de mai sus, tentativele de sinucidere s-au înmulțit cu 250% la copii și adolescenți în 2022.

Toate aceste date ne arată că există un procent mare din populație care se confruntă cu probleme emoționale grave și trăiește experiențe foarte stresante.

Date de luat în considerare

Pentru cei care nu au fost niciodată într-o astfel de situație, poate fi greu de înțeles că cineva ia hotărârea de a-și pune capăt vieții. Dar adevărul este că nimeni nu este în siguranță și că golul și disperarea pot apărea oricând.

Deși cauzele și factorii de risc pot varia în funcție de contextul fiecăruia, există variabile despre legate de comportamentul suicidar:

  • A fi victima unui abuz
  • Hărțuire fizică sau psihologică sau violență. De fapt, bullying-ul este unul dintre cei mai mari factori de risc în rândul minorilor.
  • Știrile despre sinucidere
  • Vulnerabilitate psihologică, tulburare mintală sau tentativă anterioară de sinucidere.
  • Lipsa unor relații puternice și absența unei rețele de sprijin.
  • Lipsa de strategii care să permită gestionarea situațiilor adverse și stresante.

În plus față de cele de mai sus, pandemia globală de coronavirus a contribuit la creșterea numărului sinuciderilor la nivel global. A avut consecințe grave: milioane de locuri de muncă pierdute, sisteme economice afectate, un bombardament constant al fricii prin intermediul mass-media, perturbarea rutinelor, pierderea legăturilor umane din cauza distanțării, etc.

Fără îndoială, această situație a deteriorat semnificativ sănătatea mintală a multora. Având în vedere lipsa resurselor personale, sanitare și sociale pentru a gestiona ceea ce s-a întâmplat, moartea voluntară a fost văzută ca singura cale de ieșire.

Copil trist la geam
Realitatea sinuciderii a devenit evidentă în rândul populației minore. Acest grup era considerat cu risc scăzut, dar nu mai este așa.

Acționați pentru a preveni creșterea numărului sinuciderilor

Când vorbim despre sinucidere, avem tendința de a ne concentra doar pe persoana care își pune capăt vieții. Însă, aceasta este o problemă structurală care include întreaga societate.

Este necesar să se ia măsuri pentru a reduce creșterea numărului sinuciderilor în diferite domenii: administrație, sănătate, comunitate, familie și îngrijire individuală. Programele de prevenire a sinuciderii au succes.

În plus, există și alte măsuri de luat în considerare:

  • Educați și sensibilizați populația cu privire la sinucidere, cauzele și consecințele acesteia.
  • Eliminați tabuul și stigmatizarea, vorbiți corect și empatic. În acest sens, mass-media ar trebui să pună accent pe posibilele soluții și modalități de ajutor.
  • Creați programe cu caracteristici specifice pentru fiecare populație țintă.
  • Limitați impactul factorilor de risc și sporiți factorii de protecție.
  • Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie instruiți pentru a detecta semnele de avertizare.
  • Pacienții trebuie să primească îngrijire specializată de calitate.

Pe scurt, stoparea creșterii numărului sinuciderilor trebuie să fie un efort comun și este o sarcină urgentă, având în vedere cifrele și datele. Este important ca persoana cu risc de sinucidere să primească sprijin și atenție, atât din partea mediului apropiat, cât și din partea profesioniștilor. Prevenția primară este cheia pentru atingerea obiectivului.

S-ar putea să te intereseze...
Sinuciderea la vârstnici: factori de risc și sfaturi de prevenire
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Sinuciderea la vârstnici: factori de risc și sfaturi de prevenire

Sinuciderea la vârstnici este provocată de singurătate, depresie și lipsa unui scop. Aflați cum să o preveniți!



  • Arias López, H. A. (2012). Factores de éxito en programas de prevención del suicidio. Revista Vanguardia Psicológica Clínica Teórica y Práctica3(2), 215-225.
  • Benítez Camacho, É. (2021). Suicidio: el impacto del Covid-19 en la salud mental. Medicina y ética32(1), 15-39.
  • Navarro-Gómez, N. (2017). El suicidio en jóvenes en España: cifras y posibles causas. Análisis de los últimos datos disponibles. Clínica y Salud28(1), 25-31.
  • Velásquez Suarez, J. M. (2013). Suicide in the Elderly. Revista Colombiana de Psiquiatría42, 80-84.