Cum asimilează corpul glucoza?

03 Noiembrie, 2020
Metabolismul este capabil să ardă grăsimi și proteine ca sursă de energie. Dar cu o eficiență mai mică. De aceea, glucoza este sursa de energie preferată a celulelor din corpul uman.

Deși glucoza este foarte importantă și permite corpului să funcționeze normal, avem nevoie doar de cantități moderate. Dacă nivelurile de glucoză sunt prea mari sau scăpate de sub control, pot apărea probleme grave de sănătate. Glucoza este o monozaharidă care conține 6 atomi de carbon. Este o formă de zahăr și este unul dintre cei mai abundenți compuși organici de pe Pământ. Așadar, cum asimilează corpul glucoza?

Una dintre funcțiile principale ale glucozei este cea de sursă de energie pentru toate celulele din corp. Multe dintre organe au nevoie de zaharuri, cum ar fi creierul și alte țesuturi. Alături de lipide, glucoza este una dintre principalele substanțe energetice.

Glucoza și zahărul nu sunt la fel

Aceștia sunt doi compuși pe care nu ar trebui să îi confunzi. Zahărul (zaharoza) este un compus chimic care este alcătuit din molecule de glucoză și molecule de fructoză.

Deși după ce îl descompune, corpul va asimila glucoza, zahărul nu este necesar în dietă. Organismul are nevoie pentru a funcționa de glucoză. Și, așa cum vom vedea mai jos, aceasta poate proveni din alte surse.

Descoperă mai mult:

Nivelul glicemiei la copii: valori normale

Principalele surse de glucoză

Cum asimilează corpul glucoza din zahăr
Nu ar trebui să confundăm zahărul cu glucoza. Corpul are nevoie de al doilea element, nu neapărat de primul.

Modul în care ingerăm glucoza este prin carbohidrați și zahăr. Alimentele bogate în glucoză sunt pâinea, pastele, orezul, legumele, fructele și produsele lactate.

Toți carbohidrații ajung să ofere glucoză organismului atunci când sunt digerați. Singura excepție sunt fibrele alimentare. Deoarece corpul uman nu are enzimele potrivite pentru a le descompune, acestea trec intacte prin tractul digestiv, până ajung în colon. Acolo, bacteriile intestinale sunt însărcinate cu digestia acestora.

Cu toate acestea, trebuie să menționăm faptul că organismul are și alte căi de a obține energie în absența carbohidraților. Folosind grăsimi și proteine și activând alte căi metabolice, organismul poate produce și asimila glucoză.

Cum asimilează corpul glucoza?

Atunci când mănânci alimente bogate în carbohidrați, corpul începe să le digere. Începând din gură și până în intestinul subțire și datorită enzimelor, sucurilor digestive și mișcărilor peristaltice, corpul descompune carbohidrații complecși pentru a obține glucoză.

Moleculele de glucoză trec în intestinul subțire, dar nu pot fi utilizate încă de celule. După ce ajung în intestinul subțire, trec în sânge. În acest moment, pancreasul și insulina intră în joc. Atunci când creierul detectează prezența glucozei în sânge, trimite un semnal către glanda endocrină pentru a secreta insulină. În situații normale, pancreasul secretă în permanență insulina necesară în mod automat.

Am putea spune că insulina este cheia care deschide ușa celulelor, astfel încât glucoza să poată intra. Odată ajunsă la destinație, celulele pot folosi glucoza ca sursă de energie.

Diferențe de absorbție în funcție de sursă

Deși atât zahărul, cât și carbohidrații ajung să furnizeze energie organismului, modul în care corpul asimilează glucoza se modifică în funcție de ceea ce mănânci.

Unele alimente sunt bogate în zahăr simplu: miere, zahăr de masă, siropuri, băuturi răcoritoare sau sucuri de fructe. Deoarece aceste alimente sunt digerate rapid, glucoza ajunge și ea mai repede în sânge, producând vârfuri glicemice. Drept răspuns, pancreasul secretă și mai multă insulină, care se acumulează în sânge.

Una dintre consecințele acestui răspuns rapid este faptul că, după acțiunea insulinei, apare o scădere rapidă a glicemiei (hipoglicemie). Acest lucru te poate face să te simți flămând, amețit, să ai vedere dublă sau neclară și să experimentezi dureri de cap.

În schimb, atunci când mănânci alimente bogate în carbohidrați complecși (cereale integrale și alimente bogate în fibre), corpul asimilează glucoza în mod diferit: este un proces mai lent și progresiv. În consecință, insulina se secretă constant, nu brusc. Glicemia rămâne stabilă mai mult timp și eviți creșterea bruscă a zahărului în sânge și lipsa de energie.

Citește mai mult:

Qtrilmet – Noul medicament pentru tratarea diabetului

Cum asimilează corpul glocoza din sucuri de fructe
Sucurile sunt o sursă de zaharuri simple.

Efectele zaharurilor simple asupra sănătății

Am văzut deja faptul că aportul de alimente bogate în zaharuri simple determină creșteri ale insulinei și ale glicemiei. Acest lucru generează un risc mai mare de a suferi de boli precum obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, hipertensiunea arterială și sindromul metabolic.

În plus, există riscul ca pancreasul să nu funcționeze normal sau ca celulele să dezvolte rezistență la insulină. Dacă se întâmplă acest lucru, glicemia va fi crescută continuu – ceea ce numim diabet.

Organismul are nevoie de glucoză din surse benefice

După cum am văzut, o asimilare rapidă a glucozei poate provoca creșterea și scăderea bruscă a energiei pe parcursul zilei. Pe termen lung, acest lucru poate duce la probleme legate de rezistența la insulină sau diabetul de tip 2.

Cel mai bun mod de a evita acest lucru este să consumi alimente proaspete, bogate în carbohidrați complecși: fructe și legume, cereale integrale, rădăcinoase și produse lactate.

  • Beilby J. (review). Definition of Metabolic Syndrome: Report of the National Heart, Lung, and Blood Institute/American Heart Association Conference on Scientific Issues Related to Definition. The Clinical Biochemist Reviews. 2004. 109:433-8.
  • Berg, JM et al. Biochemistry. New York. WH Freeman 2002. Section 30.2.
  • Delli Bovi AP, et al. Obesity and Obesity Related Diseases, Sugar Consumption and Bad Oral Health: A Fatal Epidemic Mixtures. Transnational Medecine. Enero 2017. 16:11-16.
  • Lennerz BS, et al. Effects of dietary glycemic index on brain regions related to reward and craving in men. The American Journal of Clinical Nutrition. Setiembre 2013; 98(3):641-7.
  • Lustig RH, et al. The toxic truth about sugar. Nature. Febrero 2012. 482;27-29.
  • Vasanti S, et al. Sugar-Sweetened Beverages and Risk of Metabolic Syndrome and Type 2 Diabetes. Diabetes Care. Noviembre 2010. 33(11):2477-2483.