Dieta climatică: în ce constă?
Când vorbim despre tipuri de diete, primul lucru la care ar trebui să ne gândim este obiectivul lor. De exemplu, dieta climatică este una dintre acele câteva diete ce prioritizează „un întreg” și nu o singură persoană. Adică nu protejează doar sănătatea individului, ci și sănătatea planetei. Cum este posibil?
Cei care adoptă acest model de alimentație sunt conștienți că alimentele pe care le consumă nu sporesc încălzirea globală. Producția, prelucrarea și transportul lor nu necesită cantități mari de pământ sau apă, nu emit gaze cu efect de seră, nu acidifică oceanele, etc.
În ce constă dieta climatică?
Dieta climatică, denumită și „dietă planetară”, constă în consumul acelor alimente care minimizează sau evită efectele nocive ale schimbărilor climatice. Aceste efecte devin din ce în ce mai evidente și includ următoarele:
- Încălzire globală
- Boli
- Topirea ghețarilor
- Creșterea numărului dăunătorilor
- Intensificarea furtunilor
- Valuri de căldură mai mari
- Schimbarea ecosistemului
Deoarece nu presupune recomandări stricte, este ușor de respectat în comparație cu dietele restrictive. Scopul este de a consuma alimente care nu contribuie la deteriorarea mediului.
Cultivarea, prelucrarea și comercializarea sunt aspecte care sunt luate în considerare. Ideea este de a evita alimentele care, într-un fel sau altul, au un impact puternic asupra mediului. În acest sens, se evită și utilizarea ambalajelor nebiodegradabile sau a celor care produc gaze cu efect de seră.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), deteriorarea mediului crește riscurile de sănătatea publică.
Unele boli respiratorii, cardiovasculare, mintale, etc. pot fi generate de evenimente meteorologice extreme și schimbări climatice. Un studiu al experților a evaluat 15 grupe alimentare și a concluzionat faptul că alimentele cu cel mai mic impact asupra mediului reduc riscul de deces și anumite boli cronice.
În plus, alimentele asociate cu o sănătate mai bună, cum ar fi fructele, cerealele integrale, legumele, uleiul de măsline și nucile, au un impact scăzut asupra mediului. În cazul surselor de proteine animale, peștele este recomandat mai presus de carnea roșie și cea procesată.
Mâncare sănătoasă cu impact redus asupra mediului
Trebuie precizat faptul că dieta climatică nu urmează aceleași principii ca o dietă vegană. Folosește legumele cu cel mai mic impact asupra mediului și, în plus, face loc alimentelor de origine animală. Cele cu amprentă climatică mai mare sunt lăsate deoparte. De asemenea, alimentele care necesită transportul aerian sau cele ambalate în materiale plastice nu fac parte din această dietă.
Leguminoase
Acestea sunt capabile să îmbogățească solul cu substanțe nutritive și să-i îmbunătățească structura. În plus, vorbim despre o cultură care are nevoie de puțină apă.
Din acest motiv, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) recomandă aceste culturi. Le recomandă și pentru că, neavând nevoie de îngrășăminte sintetice, reduc riscul de poluare a apei și de emisie de gaze cu efect de seră.
În ceea ce privește efectele lor asupra sănătății, leguminoasele fac parte din dietele sănătoase. În 2021, un studiu controlat a concluzionat că aportul a 150 grame de leguminoase fierte pe zi îmbunătățește tensiunea arterială și compoziția corpului. Mai mult, nivelurile de lipide din sânge și markerii inflamației scad.
Citiți și: Mănânci fructele cu coajă sau fără coajă?
Cereale integrale
Cerealele integrale conțin fibre alimentare insolubile, deoarece își păstrează tărâțele. Ca și leguminoasele, orezul brun, orzul, ovăzul, porumbul, printre altele, nu au nevoie de multă apă pentru a crește.
Comparând-le cu alte alimente, am descoperit că 1 calorie din cerealele integrale necesită doar 492 mililitri de apă. Carnea are nevoie de 10,2 litri per calorie, legumele 1.3 litri și fructele 2,08 litri.
Consumul acestor alimente scade riscul de boli cronice. Un studiu recent a raportat o incidență mai scăzută a bolilor cardiovasculare, a diferitelor tipuri de cancer și a diabetului de tip 2 în cazul unui consum crescut de cereale integrale.
Nuci
Dioxidul de carbon (CO2) este un factor major al schimbărilor climatice. Cultivarea nucilor produce mai puțin dioxid de carbon în comparație cu cultivarea altor alimente proteice.
Pentru a genera 100 grame de proteine din nuci, sunt emise în total 0,26 kg de CO2. Ca punct de referință, 100 grame de proteine din carnea de vită generează 49,89 kg de CO2. Carnea de pasăre produce 5,7 kg și ouăle produc 4,21 kg.
Cu toate acestea, nucile au nevoie de multă apă pentru a crește. O migdale are nevoie de 10.2 litri de apă pentru creștere. Din acest motiv, este recomandat să avem un raport mediu.
Sunt sugerate următoarele porțiuni:
- 1/4 cană de nuci tocate sau întregi
- 1 cană de lapte de nuci
- 2 linguri de unt de nuci
Un alt punct în favoarea nucilor este valoarea lor nutritivă și beneficiile pentru sănătate. Un studiu din 2020 a raportat că persoanele care mănâncă cel puțin 15 grame de nuci pe zi au un risc mai scăzut de boli de inimă sau accident vascular cerebral.
Mâncare locală și de sezon
Dieta climatică promovează culturile locale și sezoniere pentru a reduce procesarea alimentelor, ambalarea, transportul și contaminarea.
În acest sens, Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a constatat că între 30 și 40% dintre alimentele produse în țara nord-americană sunt aruncate și putrezesc într-o groapă de gunoi. În procesul de putrefacție, se produce metan, unul dintre gazele cu efect de seră.
Când legumele locale sunt recoltate în sezon, vitaminele și mineralele sunt mai concentrate, deoarece vegetalele sunt culese la maturitatea optimă pentru consum, iar timpul de transport este redus.
Ciuperci
Ciupercile cresc printre deșeurile altor culturi, cum ar fi pe știuleți sau în cojile fructelor uscate. Acest lucru reduce risipa de alimente în gropile de gunoi.
Un exemplu sunt ciupercile champignon, care necesită cantități minime de sol și apă. În acest proces eliberează cantități mici de CO2.
Un studiu a arătat că partea de ciupercă care crește sub pământ este o alternativă la plasticul sintetic. Acest lucru oferă mai multă versatilitate și beneficii suplimentare.
85 grame de ciuperci oferă 8-12% potasiu, 67-90% vitamina D și 12-18% vitamina B2.
Alimente limitate în dieta climatică
Alimentele cu cel mai mare impact asupra mediului nu ar trebui să facă parte din dieta climatică.
Carne roșie
Principalul dezavantaj al cărnii roșii pentru mediu este producția de 7,2 megatone de CO2 pe an, ceea ce contribuie cu 41% la emisiile de gaze cu efect de seră.
Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a studiat posibilul efect cancerigen al cărnii roșii, așa că recomandă reducerea consumului.
Ulei de palmier
Reducerea consumului de ulei de palmier poate preveni defrișarea și dezintegrarea habitatelor speciilor pe cale de dispariție. Este nevoie de mult teren pentru cultivarea palmierilor.
În plus, este foarte frecvent în alimentele procesate. Prin urmare, prin reducerea cultivării acestuia, va scădea și consumul de produse industrializate.
Produse alimentare ultraprocesate
Alimentele ultraprocesate conțin mult zahăr adăugat și ulei de palmier. În plus, o bună parte sunt comercializate în ambalaje din plastic nebiodegradabil. Pentru fiecare 10% din caloriile din alimentele ultraprocesate, riscul de deces crește cu 15%.
Recomandăm: Ce este supa Pho și care sunt beneficiile ei?
Zahăr
Cultivarea trestiei de zahăr afectează ecosistemul. Necesită utilizarea unor cantități mari de apă, contribuie la poluarea aerului și la emisiile de gaze cu efect de seră și reduce biodiversitatea.
Consumul excesiv de zahăr poate duce la obezitate, boli de inimă și diabet de tip II.
Cum se gătește în dieta climatică?
Știm deja ce alimente să includem și pe care să nu le includem în dieta climatică. Dar ce facem cu ele? Cel mai bun mod este să le consumăm crude (în cazul legumelor). Acest lucru economisește energie și nu generează carbon.
În unele cazuri, cum ar fi leguminoasele și cerealele integrale, trebuie gătite pentru a le înmuia. Pentru aceasta, folosiți o oală sub presiune și reduceți coacerea, deoarece cuptorul este echipamentul de bucătărie care consumă energie în exces.
Când urmați o dietă climatică, nu uitați să nu aruncați mâncarea și să profitați la maxim de resturi. Aceste deșeuri produc 10% din gazele cu efect de seră.
Asigurați-vă că cereți sfatul unui profesionist în nutriție. Deoarece este necesar să evitați anumite alimente, cel mai bine este să primiți un plan conceput de un expert pentru a preveni eventualele deficiențe nutriționale.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Centro para el Control y Prevención de Enfermedades (CDC). Climate Effects on Health. Clima y salud. Disponible en: https://www.cdc.gov/climateandhealth/effects/default.htm
- Clark, M. A., Springmann, M., Hill, J., & Tilman, D. (2019). Multiple health and environmental impacts of foods. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 116(46), 23357–23362. https://doi.org/10.1073/pnas.1906908116
- Pan, A., Sun, Q., Bernstein, A. M., Schulze, M. B., Manson, J. E., Stampfer, M. J., Willett, W. C., & Hu, F. B. (2012). Red meat consumption and mortality: results from 2 prospective cohort studies. Archives of internal medicine, 172(7), 555–563. https://doi.org/10.1001/archinternmed.2011.2287
- Food and Agriculture Organization of the United Nations. 2016. International year of pulses. Disponible en: https://www.fao.org/pulses-2016/news/news-detail/en/c/462420/
- Helena Ferreira , Marta Vasconcelos, Ana M Gil, Elisabete Pinto . Benefits of pulse consumption on metabolism and health: A systematic review of randomized controlled trials. Crit Rev Food Sci Nutr. 2021;61(1):85-96. doi: 10.1080/10408398.2020.1716680.
- Chris J. Seal,Christophe M. Courtin,Koen Venema,Jan de Vries. Health benefits of whole grain: effects on dietary carbohydrate quality, the gut microbiome, and consequences of processing. COMPREHENSIVE REVIEWS IN FOOD SCIENCE AND FOOD SAFETY. Volume20, Issue3,May 2021, Pages 2742-2768. Disponible en: https://ift.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1541-4337.12728
- POORE and T. NEMECEK . Reducing food’s environmental impacts through producers and consumers. SCIENCE, 1 Jun 2018, Vol 360, Issue 6392, pp. 987-992, DOI: 10.1126/science.aaq0216.
- JulianFulton, MichaelNorton, FraserShilling.Water-indexed benefits and impacts of California almonds. Ecological Indicators, Volume 96, Part 1, January 2019, Pages 711-717. Disponible en: https://doi.org/10.1016/j.ecolind.2017.12.063
- Liu, X., Guasch-Ferré, M., Drouin-Chartier, J. P., Tobias, D. K., Bhupathiraju, S. N., Rexrode, K. M., Willett, W. C., Sun, Q., & Li, Y. (2020). Changes in Nut Consumption and Subsequent Cardiovascular Disease Risk Among US Men and Women: 3 Large Prospective Cohort Studies. Journal of the American Heart Association, 9(7), e013877. https://doi.org/10.1161/JAHA.119.013877
- U.S. DEPARTMENT OF AGRICULTURE. USDA. Why should we care about food waste? Disponible en: https://www.usda.gov/foodlossandwaste/why
- Haneef, M., Ceseracciu, L., Canale, C., Bayer, I. S., Heredia-Guerrero, J. A., & Athanassiou, A. (2017). Advanced Materials From Fungal Mycelium: Fabrication and Tuning of Physical Properties. Scientific reports, 7, 41292. https://doi.org/10.1038/srep41292
- Agarwal, S., & Fulgoni Iii, V. L. (2021). Nutritional impact of adding a serving of mushrooms to USDA Food Patterns – a dietary modeling analysis. Food & nutrition research, 65, 10.29219/fnr.v65.5618. https://doi.org/10.29219/fnr.v65.5618
- Food and Agriculture Organization of the United Nations. FAO. Hechos y hallazgos clave. Disponible en: https://www.fao.org/news/story/en/item/197623/icode/
- World Health Organization. WHO. Cancer: Carcinogenicity of the consumption of red meat and processed meat. 2015. Disponible en: https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/cancer-carcinogenicity-of-the-consumption-of-red-meat-and-processed-meat
- Suksatan W, Moradi S, Naeini F, Bagheri R, Mohammadi H, Talebi S, Mehrabani S, Hojjati Kermani Ma, Suzuki K. Ultra-Processed Food Consumption and Adult Mortality Risk: A Systematic Review and Dose–Response Meta-Analysis of 207,291 Participants. Nutrients. 2022; 14(1):174. https://doi.org/10.3390/nu14010174
- DanielEl Chami, AndréDaccache, MarounEl Moujabber. What are the impacts of sugarcane production on ecosystem services and human well-being? A review. Annals of Agricultural Sciences, Volume 65, Issue 2, December 2020, Pages 188-199. https://doi.org/10.1016/j.aoas.2020.10.001