Dieta ketogenică crește nivelul de colesterol?
Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor
Dieta keto este una dintre cele mai populare pentru pierderea în greutate și se caracterizează prin faptul că este foarte săracă în carbohidrați, dar bogată în grăsimi. Între 70 și 80% din caloriile zilnice sunt furnizate de lipide. Din acest motiv, mulți se întreabă dacă dieta ketogenică crește nivelul de colesterol.
Îngrijorarea apare deoarece colesterolul a fost etichetat ca substanță dăunătoare pentru inimă. Totuși, nu se vorbește despre importanța pe care o are pentru organism. Celulele sunt făcute din colesterol, la fel ca și creierul.
Cât de rău este atunci? O dietă bogată în grăsimi îi crește nivelul? Continuați să citiți pentru a afla ce este dieta ketogenică și care sunt efectele acesteia asupra nivelului de colesterol!
Caracteristicile dietei ketogenice
Dieta ketogenică, cunoscută și sub numele de dieta keto, este un plan popular folosit pentru pierderea în greutate. Cu toate acestea, în unele cazuri ar trebui urmărită cu atenție.
În ce constă?
O dietă keto tipică asigură 5-10% din aportul caloric total din carbohidrați, ceea ce înseamnă 20-50 grame pe zi. Aportul de grăsimi reprezintă 70-80% din caloriile zilnice, iar proteinele 10-20%.
Această distribuție calorică modifică originea combustibilului pentru organism, forțându-l să folosească grăsimea ca sursă principală de energie. Dieta keto oferă o cantitate foarte mică de carbohidrați și, prin urmare, glicemia nu este suficientă pentru a acoperi cerințele.
Celulele folosesc compuși care sunt obținuți din degradarea grăsimilor ca sursă de energie. Aceștia sunt corpii cetonici.
Cetoza nutrițională
Modificarea stării metabolice a corpului pentru a obține energie din corpii cetonici este cunoscută sub numele de cetoză nutrițională. Se bazează pe utilizarea acetonei, acetoacetatului și beta-hidroxibutiratului, utilizate de creier, mușchi și alte organe.
Dietele sărace în carbohidrați oferă puțină glucoză, așadar cetonele care provin din metabolismul grăsimilor devin primordiale. Insulina se reglează și transportă cetonele către organe și celule.
Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, care face parte din celulele corpului. Are mai multe funcții:
- Ajută la producerea hormonilor
- Transportă vitamina D
- Formează membrane celulare
Există mai multe tipuri de colesterol și grăsimi care participă în moduri diferite la sănătatea inimii.
Colesterol cu lipoproteine cu densitate joasă sau LDL
Colesterolul din lipoproteinele LDL este cunoscut drept colesterol „rău”, deoarece facilitează acumularea de grăsime în artere și, în acest fel, contribuie la apariția bolilor de inimă.
Această acumulare de colesterol și alte grăsimi are loc sub formă de plăci care blochează circulația, generând ateroscleroză. Se știe că această afecțiune crește riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic.
Lipoproteine de înaltă densitate sau colesterol HDL
Spre deosebire de colesterolul anterior, HDL este cunoscut drept colesterol „bun”. Această lipoproteină ajută la eliminarea colesterolului rău.
Trigliceridele
Trigliceridele reprezintă cea mai comună grăsime din organism și alimente. În structura lor există 3 acizi grași atașați de molecula unui alcool numit glicerol. La ingerarea lor, acizii grași sunt eliberați pentru a fi metabolizați și transformați în energie.
O valoare ridicată a trigliceridelor din sânge, împreună cu colesterolul crescut, cresc riscul de a suferi de boli cardiovasculare. Colesterolul total reprezintă suma colesterolului LDL și HDL, plus 20% trigliceride.
Recomandăm: Rețetă ușoară de cheesecake keto la microunde
Dieta ketogenică crește nivelul de colesterol?
Concluziile mai multor autori indică faptul că dieta ketogenică ajută la scăderea nivelului de colesterol total și LDL, în timp ce crește colesterolul HDL. La începerea dietei, se poate întâmpla invers.
Alți cercetători spun că această creștere este temporară, în timp ce organismul se adaptează la cetoza nutrițională. Pe termen lung, valorile scad, în timp ce HDL crește.
Cei cu un istoric de colesterol crescut ar trebui să ajusteze structura dietei ketogenice pentru a preveni o creștere suplimentară. De exemplu, grăsimile trans, alimentele prăjite sau produsele din carne procesată ar trebui evitate.
Atunci când grăsimile saturate sunt înlocuite cu grăsimi mononesaturate, cum ar fi cele găsite în uleiul de măsline, nuci, unt de arahide și avocado, ele ajută la scăderea colesterolului ridicat.
Dieta ketogenică include grăsimi polinesaturate de tip omega 3. Efectul favorabil al acestora în reducerea trigliceridelor este clar dovedit. Omega 3 îmbunătățește factorii de risc cardiovascular.
De asemenea, este recomandat ca cei câțiva carbohidrați din dietă să fie bogați în fibre, precum legume, fructe de pădure, nuci și semințe, printre altele. Un grup de experți a dovedit că fibrele ajută la scăderea nivelului de colesterol, mai ales dacă sunt solubile.
Recomandări și îngrijire în dieta keto
Înainte de a începe dieta ketogenică, trebuie revizuite o serie de recomandări, astfel încât să nu existe nicio modificare în timpul aplicării acestui plan alimentar. Cetoza este sigură pentru majoritatea oamenilor, atât timp cât este supravegheată și dirijată de un profesionist din domeniul sănătății.
Nu numai că există beneficii pentru pierderea în greutate, după cum au remarcat unii experți în domeniu, ci pot apărea și efecte terapeutice. De exemplu, dieta keto este utilizată la copiii cu epilepsie, diabet de tip 2, sindrom metabolic și obezitate.
Un alt studiu susține că dieta ketogenică bine formulată poate fi considerată sigură pentru tratamentul obezității și diabetului. Sunt necesare mai multe studii clinice pentru a evalua efectele pe termen lung și potențialul dietei în medicina clinică.
Efecte secundare
În timpul aplicării dietei ketogenice, pot apărea o serie de simptome și semne care necesită asistență medicală. Odată cu debutul cetozei, apare gripa keto, ale cărei simptome sunt următoarele:
- Oboseală
- Stare de rău
- Insomnie
- Durere de cap
- Creșterea apetitului
Aceste efecte secundare sunt tipice fazei de adaptare, când începe arderea grăsimilor și se eliberează cetonele. Există, de asemenea, crampe la picioare, tulburări digestive și respirație urât mirositoare.
Pe de altă parte, unele studii au sugerat că dieta ketogenică poate provoca modificări ale creșterii embrionare la șoareci, așa că este necesară investigarea suplimentară a siguranței sale în timpul sarcinii.
Când să consultați un profesionist?
La începutul și în timpul dietei ketogenice, un profesionist din domeniul sănătății trebuie să monitorizeze cetoza nutrițională și să evite cetoacidoza. Acest lucru poate fi periculos.
În caz de diabet de tip 1 sau afecțiuni ale vezicii biliare, consultarea medicului nutriționist este obligatorie. Pe de altă parte, la persoanele cu boli de rinichi, colesterol crescut ereditar sau boli hepatice, dieta keto trebuie evitată.
Pentru a reduce efectele secundare, se recomandă să beți cel puțin 2 litri de apă pe zi. De asemenea, se recomandă să vă măriți aportul de minerale, să evitați exercițiile fizice intense și să mâncați legume cu conținut scăzut de carbohidrați și multe fibre, cum ar fi nucile și fructele de pădure.
Citiți și: Pâine keto cu făină de cocos și puține calorii: rețetă ușoară
Cum puteți controla colesterolul în dieta ketogenică?
Calitatea grăsimilor consumate într-o dietă ketogenică va determina tipul predominant de colesterol din sânge. Grăsimile polinesaturate, cum ar fi cele din uleiurile de semințe și grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline ajută la creșterea colesterolului HDL sau bun.
Un consum mare de grăsimi saturate sau trans nu controlează profilul lipidic din sânge. Această afecțiune devine un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, însă dieta ketogenică nu crește nivelul de colesterol rău.
Consultarea cu un profesionist este esențială pentru a începe o dietă ketogenică și pentru a menține controlul colesterolului înainte și în timpul aplicării planului alimentar.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Dhillon KK, Gupta S. Biochemistry, Ketogenesis. [Updated 2022 Feb 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493179/
- Puchalska, P., & Crawford, P. A. (2017). Multi-dimensional Roles of Ketone Bodies in Fuel Metabolism, Signaling, and Therapeutics. Cell metabolism, 25(2), 262–284. https://doi.org/10.1016/j.cmet.2016.12.022
- Ludwig, D.S. (2019). The Ketogenic Diet: Evidence for Optimism but High-Quality Research Needed. The Journal of Nutrition, 150, 1354 – 1359.
- Sussman, D., van Eede, M., Wong, M. D., Adamson, S. L., & Henkelman, M. (2013). Effects of a ketogenic diet during pregnancy on embryonic growth in the mouse. BMC pregnancy and childbirth, 13, 109. https://doi.org/10.1186/1471-2393-13-109
- National Heart, Lung and Blood Institute. Blood Cholesterol. https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/blood-cholesterol.
- Dashti, H. M., Mathew, T. C., Hussein, T., Asfar, S. K., Behbahani, A., Khoursheed, M. A., Al-Sayer, H. M., Bo-Abbas, Y. Y., & Al-Zaid, N. S. (2004). Long-term effects of a ketogenic diet in obese patients. Experimental and clinical cardiology, 9(3), 200–205.
- Kosinski, C., & Jornayvaz, F. R. (2017). Effects of Ketogenic Diets on Cardiovascular Risk Factors: Evidence from Animal and Human Studies. Nutrients, 9(5), 517. https://doi.org/10.3390/nu9050517
- Clifton, Peter & Keogh, Jennifer. (2017). A systematic review of the effect of dietary saturated and polyunsaturated fat on heart disease. Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases. 27. 10.1016/j.numecd.2017.10.010.
- Yanai, H., Masui, Y., Katsuyama, H., Adachi, H., Kawaguchi, A., Hakoshima, M., Waragai, Y., Harigae, T., & Sako, A. (2018). An Improvement of Cardiovascular Risk Factors by Omega-3 Polyunsaturated Fatty Acids. Journal of clinical medicine research, 10(4), 281–289. https://doi.org/10.14740/jocmr3362w
- McRae M. P. (2017). Dietary Fiber Is Beneficial for the Prevention of Cardiovascular Disease: An Umbrella Review of Meta-analyses. Journal of chiropractic medicine, 16(4), 289–299. https://doi.org/10.1016/j.jcm.2017.05.005
- Volek, J., Sharman, M., Gómez, A., Judelson, D., Rubin, M., Watson, G., Sokmen, B., Silvestre, R., French, D., & Kraemer, W. (2004). Comparison of energy-restricted very low-carbohydrate and low-fat diets on weight loss and body composition in overweight men and women. Nutrition & metabolism, 1(1), 13. https://doi.org/10.1186/1743-7075-1-13
- Neal, E.G., Chaffe, H., Schwartz, R.H., Lawson, M.S., Edwards, N., Fitzsimmons, G., Whitney, A., & Cross, J.H. (2008). The ketogenic diet for the treatment of childhood epilepsy: a randomised controlled trial. The Lancet Neurology, 7, 500-506.
- Westman, E. C., Yancy, W. S., Jr, Mavropoulos, J. C., Marquart, M., & McDuffie, J. R. (2008). The effect of a low-carbohydrate, ketogenic diet versus a low-glycemic index diet on glycemic control in type 2 diabetes mellitus. Nutrition & metabolism, 5, 36. https://doi.org/10.1186/1743-7075-5-36
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.