Electroencefalograma: proces, rezultate și riscuri
Creierul este alcătuit dintr-o rețea mare și complexă de celule specializate numite neuroni. Aceștia comunică prin stimuli electrici care pot fi analizați cu ajutorul electroencefalogramei. În ce constă electroencefalograma?
Starea de sănătate a creierului uman și a întregului sistem nervos central (SNC) poate fi evaluată printr-un număr mare de teste. În acest fel, este posibilă detectarea la timp a anomaliilor structurale și a tulburărilor funcției nervoase. Electroencefalograma, tomografia și imagistica prin rezonanță magnetică sunt unele dintre cele mai frecvente teste.
Electroencefalograma este utilă pentru diagnosticul convulsiilor și al epilepsiei, potrivit specialiștilor. Acest instrument medical a salvat milioane de vieți. Utilitatea sa depășește diagnosticul.
Ce este electroencefalograma?
Aceasta este o tehnică de scanare funcțională ce măsoară activitatea electrică a creierului în timp real. Potrivit studiilor, Hans Berger (în 1929) a fost cel care a inventat termenul de electroencefalogramă (EEG) pentru a descrie înregistrarea fluctuațiilor electrice ale creierului capturate de electrozii atașați scalpului.
Neuronii sunt mereu activi, transmițând impulsuri electrice prin SNC. EEG captează și amplifică aceste semnale electrice, reprezentându-le prin linii cu ondulații care definesc activitatea diferitelor regiuni ale creierului.
De obicei, electroencefalograma este efectuată în stare bazală și supusă metodelor de activare, cum ar fi hiperventilația sau stimularea vizuală. De fapt, unii profesioniști recomandă obținerea unei înregistrări detaliate a creierului în timpul somnului. În plus, există și EEG de urmărire timp de 24 de ore.
Acest test are ca rezultat modele normale și anormale care ajută la diagnosticarea leziunilor sau tulburărilor caracteristice, cum ar fi convulsiile. Din acest motiv, este un studiu complementar utilizat pe scară largă în consultația neurologică.
De ce se face acest test?
Acest test este recomandat persoanelor suspecte de alterări nervoase episodice sau persistente. Printre cele mai frecvente indicații ale electroencefalogramei se numără următoarele:
- Alterarea funcțiilor superioare, cum ar fi memoria și conștiința
- Epilepsie sau alte sindroame convulsive
- Tulburări de somn, cum ar fi insomnia
- Encefalită și alte infecții ale SNC
- Boala cerebrală (BCV)
- Monitorizare în timpul intervenției chirurgicale pe creier
- Traumatisme cranioencefalice
- Tumori craniene
- Alzheimer
În mod similar, EEG este util în confirmarea morții cerebrale la pacienții în comă profundă. De asemenea, oferă date de interes în anestezia indusă de medicamente.
Posibile riscuri și contraindicații
În general, electroencefalograma este o tehnică sigură și nu provoacă niciun tip de durere sau reacție adversă. Metodele controlate sunt uneori folosite pentru a induce convulsii, cum ar fi stimularea cu lumină sau hiperventilația. Specialistul este instruit să acorde îngrijiri medicale dacă este necesar.
Descoperiți: Teoria modulară a minții: cum funcționează creierul uman?
Pregătiri pentru electroencefalogramă
Există câteva recomandări care trebuie urmate înainte de efectuarea unei electroencefalograme. În acest fel, ne asigurăm că testul este efectuat corect și rezultatele nu au erori.
În acest sens, pregătirile pentru EEG includ următoarele:
- Spălați-vă părul cu o seară înainte sau cu câteva ore înainte de test.
- Evitați utilizarea balsamurilor, gelurilor, uleiurilor, cremelor sau fixativelor de păr, deoarece acestea pot afecta aderența electrozilor.
- În cazul extensiilor de păr, cereți instrucțiuni medicului.
- Nu schimbați și nu eliminați niciun medicament fără știrea medicului. Consultați medicul pentru mai multe informații.
- Evitați consumul de alimente sau băuturi cu cofeină cu 6 până la 8 ore înainte de test.
- Dormiți mai puțin decât de obicei în cazul unui EEG în timpul somnului.
- Nu consumați băuturi energizante sau alte produse similare, mai ales dacă trebuie să dormiți în timpul testului.
Cum se efectuează electroencefalograma?
Acest test este efectuat de un tehnician EEG într-un centru medical, cabinet privat sau laborator. El va fi responsabil de ghidarea pacientului pe parcursul procesului într-un mod sigur și simplu.
În timpul testului
Persoana care urmează să fie evaluată trebuie să se întindă pe o targă sau un scaun înclinabil. Apoi, un tehnician va măsura diferitele diametre ale craniului și va marca punctele în care vor fi plasați electrozii. Aceste discuri nu produc niciun tip de durere și sunt responsabile de înregistrarea activității creierului.
În general, electrozii sunt plasați pe scalp folosind un adeziv special. Uneori se folosesc capace care includ electrozi. Aceștia sunt conectați prin cabluri la un instrument care captează și amplifică semnalul electric.
În timpul testului, persoana evaluată trebuie să rămână relaxată și cu ochii închiși. Ocazional, tehnicianul vă poate cere să deschideți și să închideți pleoapele, să respirați adânc și rapid, să efectuați un calcul sau să priviți o lumină puternică. În plus, vi se poate cere să dormiți în timpul evaluării.
De obicei, mișcările corpului sunt filmate. Medicul va combina înregistrarea undelor cerebrale cu aceste imagini pentru a obține un diagnostic mai precis.
EEG-ul ambulatoriu poate fi indicat pentru o monitorizare de lungă durată. Această unitate va însoți pacientul pe tot parcursul zilei și va înregistra activitatea electrică a creierului în timp ce acesta desfășoară activități normale.
După test
EEG-ul de bază durează între 20 și 40 de minute după ce electrozii sunt puși pe poziție. Așa cum am menționat anterior, unele teste implică somnul, ceea ce prelungește durata testului.
La sfârșitul EEG, tehnicianul va lua electrozii de pe scalp. Unele persoane pot avea nevoie de sedative pentru a dormi, așa că trebuie să fie însoțite. Dacă nu ingerați niciun tip de sedativ, vă puteți relua activitățile zilnice normale.
Descoperiți: Creierul poate să simtă durere?
Rezultatele electroencefalogramei
Acest test oferă o înregistrare tipărită a activității creierului, reprezentată de unde care sunt desenate cu frecvențe și amplitudini diferite. Caracteristicile EEG variază în funcție de starea de conștiință. Undele sunt mai rapide când pacientul este treaz și mai lente în timpul fazelor de somn.
Profesioniștii din domeniul sănătății sunt singurii instruiți să interpreteze electroencefalograma și să ofere un diagnostic precis. În general, prezența undelor largi și ascuțite ar putea indica un sindrom convulsiv, cum ar fi epilepsia. Sângerările, tumorile și infarctele cerebrale sunt alte cauze comune ale constatărilor anormale.
Dacă aveți nelămuriri, nu ezitați să consultați un specialist în neurologie.
EEG: un instrument util pentru a evalua starea creierului
Electroencefalograma este un test sigur și extrem de util pentru a evalua starea de sănătate a creierului și a întregului sistem nervos central. Diagnosticul precoce al bolilor neurologice îmbunătățește calitatea vieții multor oameni și previne complicațiile pe termen lung. Interpretarea rezultatelor va fi făcută doar de medic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Viloria Alebesque A, López Bravo A, Bellosta Diago E, Santos Lasaosa S, et al. Utilidad del electroencefalograma en el manejo de la epilepsia en el Servicio de Urgencias. Neurología. 2020; 35(4):238-244.
- Ramos F, Morales G, Egozcue S, Pabón R, et al. Técnicas básicas de electroencefalografía: principios y aplicaciones clínicas. An. Sist. Sanit. Navar. 2009; 32 (Supl. 3): 69-82.
- Monge-Pereira E, Molina-Rueda F, Rivas-Montero FM, Ibáñez J, Serrano JI, et al. Electroencephalography as a post-stroke assessment method: An updated review. Neurologia. 2017 Jan-Feb;32(1):40-49.
- Iriarte J, Urrestarazu E, Alegre M, Martín B, et al. Vídeo-electroencefalografía: una necesidad. An Sist Sanit Navar. 2009;32 (Suppl 3):83-92.
- Berenguer-Sanchez MJ, Gutierrez-Manjarrez F, Senties-Madrid H, Estanol-Vidal B. Variantes normales o de significado incierto en el electroencefalograma. Rev Neurol. 2012 Apr 1;54(7):435-44.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.