Este posibil să fii fericit? Reflecții asupra fericirii

Scris și verificat de psihologul Marcelo R. Ceberio

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Deși avem cu toții dreptul să fim fericiți, nu toată lumea știe în ce constă fericirea și dacă este posibil să fii fericit cu adevărat. Fericirea este un concept complet personal și subiectiv. Prin urmare, fiecare ființă umană o definește într-un anumit fel.

Mai jos, vom reflecta asupra acestui aspect, pe care oamenii îl confundă adesea cu bunurile materiale, asupra timpului pe care îl petrecem pentru a face bani și a deveni faimoși și asupra mitului potrivit căruia banii pot cumpăra fericirea. Trebuie să menționăm de pe acum că, de multe ori, acest mit duce la un final catastrofal. Așadar, este posibil să fii fericit?

Banii pot cumpăra fericirea?

Conceptualizarea fericirii a variat de-a lungul anilor în funcție de factorii socio-culturali, ciclurile evolutive, perspectivele teoretice și domeniile științei, printre altele. Toată lumea a încercat să definească ce este fericirea, de la filozofi chinezi și greco-romani, până la etologi, neurocercetători și psihologi, precum Darwin, Ekman, Friesen, Maslow, Freud și Seligman, printre alții.

Concluzia este că fericirea, asemenea altor concepte abstracte, cum ar fi iubirea, loialitatea, onestitatea și generozitatea, este greu de definit. Acest lucru se datorează faptului că fiecare persoană își dezvoltă propria definiție în funcție de parametri complet subiectivi și personali.

Originea termenului fericire provine din latinescul „felicitas”, care se traduce prin „fertil”. Acesta este un concept foarte precis, deoarece, dacă citești și studiezi atent diferitele definiții ale fericirii, îl vei găsi peste tot. Cu alte cuvinte, fertilitatea implică dezvoltare, proiecție, creștere, inițiativă și progres, cuvinte care sunt sinonime cu a fi fericit.

Este posibil să fii fericit?

Fericirea reprezintă o stare de spirit în care o ființă umană se simte satisfăcută, fericită și veselă. Așadar, fericirea este asociată cu plăcerea și sentimentul de a fi fericit:

• Asociază factori biologici neuroendocrini.
• Implică sistemul limbic al creierului.
• De asemenea, implică factori emoționali, deoarece fericirea este în mod clar un sentiment care se bazează parțial pe bucurie (una dintre cele șase emoții darwiniste de bază).
• Implică factori cognitivi și îi determină pe oameni să gândească într-un mod pozitiv, eliminând gândurile negative automate și subminând factorii sociologici.

Pe de altă parte, poți fi „fertil” în ceea ce faci. Când simți că avansezi în procesul de atingere a obiectivelor tale și când le atingi efectiv, simți fericire. Acest lucru înseamnă că fertilitatea duce la fericire. Cu alte cuvinte, fericirea este legată și de stima de sine puternică și de capacitatea de autoapreciere.

Rezultatele studiilor științifice: este posibil să fii fericit?

Expresia „Banii nu pot cumpăra fericirea” a fost dovedită științific. Experții au arătat că există un prag al banilor. De exemplu, salariul lunar al unei persoane: dacă este depășit, poate duce chiar la depresie. Cum este posibil așa ceva?

Experții au studiat fericirea timp de peste 10 ani. De fapt, există studii postuniversitare despre neuroștiința fericirii și rapoarte despre fericirea mondială care clasifică țările în funcție de o serie de standarde ale fericirii.

Desigur, fericirea presupune cuplarea anumitor neurotransmițători și neurohormoni, precum serotonina, care este hormonul păcii, al liniștii și al sentimentelor de bunăstare. O secreție insuficientă de serotonină poate duce la instalarea depresiei. De asemenea, alți hormoni implicați în obținerea stării de fericire sunt endorfina, morfina noastră internă (secretată în timpul efectuării de exerciții fizice, al sexului și al râsului), dopamina care, printre multe alte beneficii, ne motivează și hormonul iubirii, oxitocina, care este secretată în situații paterne sau materne, în timpul îmbrățișărilor și în timpul nașterii.

Scările fericirii

Pe scările de fericire, care constau în protocoale cu diferite variabile, experții au detectat următoarele:

• În țările cu probleme economice grave și cu un nivel semnificativ de sărăcie, valoarea banilor este relevantă pentru fericire.
• Însă în țările în care venitul pe cap de locuitor este asigurat, nivelul economic nu este relevant. Cu alte cuvinte, banii nu reprezintă una dintre variabilele care asigură fericirea.

Salariile decente din țările dezvoltate permit oamenilor să aibă acces la un adăpost bun, la alimente, educație, distracție și vacanțe și la o organizare care susține acest plan. Depășirea unui anumit nivel al venitului pare a fi direct proporțională cu obligațiile pe care le implică obținerea acestuia (mai mult timp petrecut la lucru, mai multe taxe, schimb de proprietăți, achiziția de bunuri materiale inutile). Astfel, oamenii ajung să aibă mai puțin timp pentru a face lucruri distractive. Acest aspect poate duce la depresie, stres, abuz de substanțe și utilizarea de droguri psihotrope, printre altele.

Citește mai mult:

Omul lacom are mai multe lipsuri decât cel sărac

Banii și complicațiile pe care aceștia le provoacă

A face mai mulți bani duce la mai multe complicații. Nu este vorba numai de timpul petrecut de oameni la serviciu, ci și de impozitele pe care trebuie să le plătească. De asemenea, aceștia cumpără mai multe lucruri, taxele cardului de credit cresc, iar costurile sunt mai dificil de controlat. Câștigul mărit în bani și complicațiile merg mână în mână.

Bunuri materiale sau evidente

În țările capitaliste, bunurile materiale devin bunuri evidente. De exemplu, o casă uimitoare, o mașină de lux și haine de designer… toate acestea sunt sinonime cu bogăția. Acestea sunt bunuri care sunt achiziționate pentru a afișa situația financiară. Acest lucru dă naștere întrebării: Cui trebuie să-i demonstrezi că ești mai bun decât el și că ai mai mulți bani decât o persoana obișnuită?

Zicala „Banii nu aduc fericirea” este o propoziție folosită adesea pentru a contracara relevanța mitului importanței banilor (banii ca pașaport pentru achiziția de bunuri materiale, care se presupune că duce la fericire).

Trăim într-o societate (sau o construim) absolut elitistă, care pune preț doar pe faimă, recunoaștere socială, profesie sau loc de muncă, bunuri materiale, călătorii, haine și tinerețe eternă ca variabile ale succesului.

Suntem ființe biologice relaționale care stabilesc legături și încearcă să fie acceptate și incluse în grupuri. Întrebarea este: sub ce parametri construim incluziunea și acceptarea? Dacă decizi să te concentrezi doar asupra bunurilor materiale pentru a fi fericit, atunci faci o greșeală imensă și te îndepărtezi de calea cea dreaptă.

Succesul afișat este mai degrabă aparent decât real. Orice bun material în plus creează falsa impresie că posesorul său este mai fericit.

O atitudine greșită

Dacă ai această atitudine, te gândești mai mult la ceea ce cred alții despre tine decât la propria ta bunăstare. Faimosul psiholog Erich Fromm a efectuat un studiu despre „a avea” și „a fi”. A crede că valoarea ta este măsurată prin ceea ce ai este o idee profund eronată.

Ceea ce oamenii au tendința de a uita în cursa lor nebună pentru a câștiga banii necesari pentru a cumpăra bunuri materiale și pentru a obține recunoașterea socială este faptul că singurul lucru pe care nu îl poți cumpăra este timpul, cel pe care îl folosesc pentru a face bani și a ajunge la starea de fericire. Ei nu ating niciodată această plăcere, deoarece nu au suficient timp și au un ritm nebun de viață. Un paradox frumos și sadic.

Este posibil să crezi că o familie din clasa de mijloc sau din cea inferioară care are proiecte în derulare poate fi mai fericită decât un cuplu înstărit. Social, unul dintre marile motoare aspiraționale este dorința. Cu alte cuvinte, lipsa oricărui lucru provoacă apariția dorinței la oameni. O atitudine doritoare este un impuls puternic pentru realizarea de proiecte sau planuri. Vorbesc aici despre dorință și nu despre nevoie.

Nevoi biologice

Deși alți autori vorbesc despre necesitate într-un sens biologic (nevoia de a bea apă, de exemplu, atunci când îți este sete), este adevărat totuși că oamenii mai săraci sunt cei care au mai multe nevoi. Cu alte cuvinte, au mai degrabă nevoie decât dorință (deși acest lucru nu înseamnă că nu doresc) de muncă, mâncare, sănătate și educație.

Clasele de mijloc (în special familiile de clasă medie și inferioară) sunt cele care își doresc cele mai multe lucruri pe termen scurt. De exemplu, vor să-și schimbe mașina cu una mai bună, mai nouă sau cu kilometraj mai mic. De asemenea, se străduie să-și vopsească casa într-o culoare nouă sau să obțină un împrumut pentru a-și cumpăra propria casă și a nu mai plăti chirie. Deși acestea nu par a fi aspirații ostentative, sunt aspirații mari pentru aceste clase sociale. Clasele sociale înalte nu pun preț pe asemenea obiective.

Faimă, frumusețe și bani – un destin trist

Așa cum ai putut observa, fericirea este un concept complet subiectiv. Fiecare societate, fiecare context al fiecărei societăți, fiecare familie în contextul unei societăți și fiecare individ din fiecare familie își dezvoltă propriul concept de fericire.

Cu cât clasa socială este mai înaltă, cu atât nivelul de elitism este mai ridicat și, astfel, apare banalitatea. Puterea economică suprimă dorința. În consecință, oamenii își pierd aspirațiile. Acest lucru apare din cauza faptului că nu există nicio motivație pentru a obține ceva. În plus, atenția este concentrată asupra recunoașterii de către societate, valorile personale fiind date uitării. Astfel, în cartierele „elegante”, oamenii stabilesc o competiție nerostită. Această „competiție” este pentru cel mai bun conac (conac, nu casă) sau mașina care arată că ai o putere de cumpărare mai mare.

Hollywood

Un bun exemplu sunt vedetele de la Hollywood, care se bucurau de faimă, frumusețe și avere, dar au sfârșit prin a fi tratate pentru dependențe sau depresie severă – afecțiuni care au apărut atunci când au devenit celebrități milionare. Au devenit celebrități milionare, dar nu și-au îmbogățit viața și în alte moduri. Cu alte cuvinte, au reușit să câștige mulți bani, dar nu au acordat suficientă atenție sferei emoționale.

Cel mai lung studiu despre fericirea mondială de la Universitatea Harvard (care a durat 80 de ani) a demonstrat acest lucru. Pentru a-l realiza, experții au urmărit și analizat un eșantion de 3000 de persoane pe parcursul întregii vieți. Concluzia la care cercetătorii au ajuns a fost faptul că legăturile emoționale, precum cele cu părinții, partenerii, copiii și prietenii, sunt cele care oferă adevărata fericire. Nu banii.

Dacă te concentrezi prea mult pe faimă și bani, îți vei neglija inevitabil lumea emoțională. Vei pierde din vedere relevanța și valoarea pe care aceasta ar trebui să o aibă. În plus, dacă atingi apogeul averii, al faimei și al frumuseții, cum rămâne cu dorințele tale?

Consecințe

Dacă motorul dorinței și al proiecției este motivația pe care dorința o produce și creezi dorință prin ceea ce îți lipsește, atunci, în mod logic, dacă nu îți lipsește nimic, pierzi dorința. Iar cineva care își pierde dorința, pierde concentrarea asupra propriei existențe. Acest lucru poate avea consecințe dezastruoase.

Aceste consecințe includ dependențele, precum și depresia sau sinuciderea, care iau locul „lipsei”. Acești oameni nu doresc nimic pentru că ei cred că nu le lipsește nimic. Cu toate acestea, le lipsește adevărata afecțiune. Deși nu le lipsește luxul succesului, le lipsește adevărata iubire a prieteniei sincere, a unui partener sau a unei familii.

Sunt singuri în sensul negativ al termenului, ca sinonim al abandonului și al marginalizării adevăratei afecțiuni. Acest lucru a apărut din cauza faptului că s-au concentrat doar pe recunoaștere. În consecință, au obținut o afecțiune banală bazată pe interes, nu o afecțiune profundă și dezinteresată.

Citește mai mult:

5 pași de urmat pentru a obține adevărata bogăție

Teorii elitiste și cărți

Cărți precum „Rich Dad, Poor Dad” sau „The Secret”, care propun ca obiectivul principal în viață să fie a deveni milionar, sunt cărțile cele mai vândute, deoarece teoriile lor se bazează pe elitism.

Aceste cărți sunt axate pe ideologia populară conform căreia banii sunt sinonimi cu fericirea, recunoașterea și statutul social. Cu alte cuvinte, autorii încearcă să creeze acțiuni ghidate pentru ca visele banale ale oamenilor să devină realitate. Nu susțin că acești autori nu scriu în concordanță cu acțiunile lor. Aceste cărți și-au făcut autorii bogați datorită profiturilor rezultate din vânzarea a milioane de exemplare în timp scurt. Așadar, aceste cărți le-au schimbat viața și i-au făcut celebri.

În această etapă a dezvoltării mele, trebuie să clarific că nu sunt împotriva faimei. Sunt împotriva abuzului de faimă. Oamenilor le place recunoașterea. Însă a depinde de faimă și de a o face obiectivul tău principal în viață este un lucru cu totul diferit. Acesta este un obiectiv profund greșit.

Este posibil să fii fericit cu adevărat? Da. Iar a fi fericit depășește faima și avuția. A fi fericit este o filozofie de viață. Știu că există o parte bună a vieții, în ciuda perioadelor dificile. De asemenea, știu că am alături oameni pe care mă pot baza și care mă iubesc. Oamenii trebuie să înțeleagă că iubirea este și ea o componentă a fericirii.