Este potrivită dieta paleo la copii?
Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor
Dacă dieta paleo a susținut evoluția omului încă din epoca paleolitică, datând de acum 2,5 milioane până la 10 000 de ani, atunci de ce nu ar fi potrivită pentru toată lumea, inclusiv pentru micuții noștri? În acest sens, unii specialiști consideră că dieta paleo la copii este indicată și foarte benefică.
Acest model este un stil de a mânca ce imită ceea ce au mâncat strămoșii noștri pre-agricoli și vânătorii-pescari-culegători. Aceasta implică aportul de produse proaspete, neprelucrate, contribuind la reducerea dependenței de alimente procesate și leguminoase.
Este, de asemenea, cunoscută sub numele de dieta paleolitică, dieta epocii de piatră, dieta cavernelor sau dieta vânătorilor-culegători. Părinții ar trebui să se asigure că cei mici primesc toți nutrienții de care au nevoie pentru dezvoltarea corectă.
Alimentele incluse în dieta paleo
În general, dieta paleo include carne slabă, pește, legume, fructe, nuci, semințe, grăsimi sănătoase și uleiuri. Se bazează pe ideea că oamenii nu sunt adaptați la consumul și metabolizarea alimentelor din agricultura modernă.
La fel ca alți experți, autorul planului, dr. Loren Cordain, a concluzionat că dieta modernă este asociată cu o creștere a bolilor cronice netransmisibile, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, obezitatea, hipertensiunea arterială și osteoporoza. Alimentele incluse în dieta paleo sunt următoarele:
- Fructe si legume. De preferință, cele tropicale, cum ar fi ananasul, papaya, mango și merele Fuji.
- Pește și fructe de mare care nu provin de la ferme.
- Ouă de pui, prepeliță și gâscă de la ferme ecologice.
- Păsări de curte și carne roșie, inclusiv vânat. Prioritate au animalele mici, de exemplu, vițelul.
- Cartofi dulci
- Pâine făcută cu hrișcă. Este o pseudocereală fără gluten.
- Nuci, cu excepția arahidelor, care sunt leguminoase.
- Ciuperci precum champignon, pleurotus, shitake, printre altele.
- Mierea ca îndulcitor.
- Ulei de cocos, ulei de măsline și avocado ca surse de grăsimi.
- Usturoi, praz, măsline, ceapă, ierburi aromate și condimente.
Vezi și:
Alimente de evitat în dieta paleo
Dieta paleo evită alimentele care nu provin din vânătoare sau cules. Prin urmare, exclude alimentele procesate și ultraprelucrate, precum cele care conțin grăsimi trans, cerealele pentru micul dejun, băuturile răcoritoare, alimentele semipreparate și altele declarate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Organizației Națiunilor Unite (FAO) ca fiind dăunătoare sănătății.
Într-o lucrare despre dieta paleo, specialiștii explică faptul că și unele alimente naturale, cum ar fi cerealele, leguminoasele și produsele lactate sunt interzise. Unul dintre motive este faptul că nu au făcut parte din epoca paleolitică și pot provoca inflamații sau probleme digestive. Acest lucru a fost dezbătut de Centrul de Studii Nutriționale T. Colins Campbell.
Alimentele de evitat sunt, așadar, următoarele:
- Cartofi și leguminoase, cum ar fi lintea, soia, arahidele, năutul, mazărea, fasolea lima și toate celelalte soiuri de fasole.
- Produse lactate, cum ar fi laptele de vacă, brânzeturile, iaurturile, chefirul și deserturile congelate. Specialiștii interzic, de asemenea, laptele de migdale, soia și quinoa.
- Cereale, precum quinoa, amarantul, porumbul, porumb, meiul, secara, ovăzul, orezul, grâul, prăjiturile, pizza, pastele, pâinea, gnocchi.
- Semințe precum cele de chia, floarea soarelui, susan sau dovleac.
- Zahăr rafinat, îndulcitori și orice derivat.
- Băuturi alcoolice sau băuturi îndulcite. Aceasta include vinul, berea, băuturile răcoritoare, băuturile alcoolice, cola.
- Fructe de tip boabe. Cele care au semințe mici pe care nu le putem digera, cum ar fi kiwi și căpșunile.
- Uleiuri vegetale din semințe și toți derivații lor.
Dieta paleo la copii: beneficii
Copiii se pot bucura de dieta paleo mai mult decât adulții, deoarece obiceiurile lor alimentare sunt încă în formare. Această dietă oferă o densitate nutritivă care susține nevoia de creștere și dezvoltare, ajustată la cerințele nutriționale individuale.
Copiii pot obține proteine din carne slabă și pește, care conțin aminoacizi esențiali pentru a sintetiza țesuturile în timpul dezvoltării. Ca sursă de energie, pot consuma un amestec de carbohidrați complecși și zaharuri simple din fructe, dovleci, cartofi dulci sau pâine de hrișcă. Uleiul de măsline, renumit pentru beneficiile sale pentru sănătate, precum și avocado, poate completa aportul caloric.
Un alt beneficiu oferit de dieta paleo la copii este aportul acizilor grași omega-3, vitali pentru dezvoltarea vizuală și cerebrală și construcția celulară, așa cum se menționează în Jurnalul Chilian de Nutriție. Peștii grași, cum ar fi somonul, macroul, tonul, sardinele și nucile, sunt surse ideale de acizi grași omega-3.
Universitatea Complutense din Madrid expune în cartea „Fructe și legume: surse de sănătate” spectrul larg de vitamine, minerale, antioxidanți și fitochimicale conținut de aceste alimente. Aceste elemente sunt adjuvanți ai proceselor metabolice, ai sistemului imunitar optim și ai corpului sănătos. Dieta paleo le promovează ca parte importantă a alimentației de zi cu zi.
În cadrul restricțiilor, OMS susține reducerea alimentelor rafinate și a zaharurilor de la o vârstă fragedă. Acest lucru poate reduce riscul de obezitate, supraponderalitate, diabet și boli cardiovasculare la vârsta adultă.
Această dietă evită și cerealele cu gluten și anti-nutrienții din leguminoase, deoarece aceste elemente pot fi dăunătoare tractului digestiv imatur al copilului. Cu toate acestea, Asociația Spaniolă de Pediatrie recomandă introducerea glutenului și a leguminoaselor în dietă la vârsta de 6 luni, în timpul hrănirii complementare.
Dieta paleo la copii: posibile consecințe și efecte secundare
Copiii noștri cresc și au nevoie de multă energie. Dieta paleo elimină o mulțime de alimente care pot fi o sursă bună de energie: de exemplu, zaharurile simple din fructe și carbohidrații din cereale și leguminoase.
Omiterea leguminoaselor nu este neapărat benefică, așa cum menționează FAO. Sunt o sursă bună de fibre solubile și insolubile, antioxidanți, fitochimicale și amidon rezistent, elemente utilizate pentru a spori dezvoltarea bacteriilor din intestine.
Excluderea produselor lactate elimină una dintre cele mai bune surse de calciu din alimentația copiilor, care este esențială pentru întărirea oaselor și a dinților. Din acest motiv, specialiștii pun un accent deosebit pe monitorizarea consumului de pește, legume cu frunze verzi, nuci și ouă.
Deoarece subiectul este discutabil, dacă cel mic nu tolerează laptele, poate lua un supliment de calciu. Soarele de dimineață sau după-amiază va permite corpului să proceseze calciul prin sinteza de vitamina D.
O altă consecință a omiterii produselor lactate este afectarea sănătății intestinale. Lactatele fermentate conțin bacterii benefice. Dieta paleo oferă produse vegetale fermentate, cum ar fi varza murată și băuturile din fructe.
În ceea ce privește consumul de carne roșie, Jurnalul Chilian de Sănătate Publică îl asociază cu dezvoltarea anumitor boli, așa că recomandă includerea cărnurilor albe în planul alimentar al copiilor.
Vezi și:
Este recomandată dieta paleo la copii?
Specialiștii consideră dieta paleo o dietă sigură și hrănitoare pentru persoanele de orice vârstă. Copiii, ca și adulții, trebuie să-și personalizeze planurile de alimentație în funcție de cerințele lor individuale.
Copiii pot urma o dietă paleo, atât timp cât sunt consultați de un medic pediatru și un specialist în nutriție, astfel încât să nu le lipsească niciun nutrient din alimentație.
Fără îndoială, proteinele slabe, fructele, legumele, nucile, semințele și grăsimile nesaturate sunt o opțiune excelentă pentru copii și întreaga familie.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Frassetto LA, Schloetter M, Mietus-Synder M, Morris RC Jr, Sebastian A. Metabolic and physiologic improvements from consuming a paleolithic, hunter-gatherer type diet. Eur J Clin Nutr. 2009 Aug;63(8):947-55.
- Organización de las Naciones Unidas para la Alimentación y la Agricultura. FAO. El impacto d elos Alimentos Ultraproceados en la salud. Disponible en: http://www.fao.org/3/ca7349es/CA7349ES.pdf.
- Teresa López Mendoza y Elisabet Naranjo Bonini. La dieta Paleolítica: ventajas y desventajas nutricionales en el uso de cereales y lácteos. Ponencia. Disponible en: igloxxi.espam.edu.ec/Ponencias/V/ponencias/89.pdf.
- Jenny Ruedlinger Standen. Consumo de carnes rojas y procesadas: ¿qué nos deja la reciente polémica? Revista del Instituto de Salud Pública de Chile. 2019, 3(2). Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/338294654_Consumo_de_carnes_rojas_y_procesadas_que_nos_deja_la_reciente_polemica
- Karlsen, M. La dieta paleo: ¿Cuál es la historia? T Colin Campbell Center for Nutrition Studies. Disponible en: https://nutritionstudies.org/es/la-dieta-paleo-cual-es-la-historia/
- Carretto, Mª Virginia; Cuerdo, Mª Paula; Dirienzo, Mª Guadalupe; Di Vito, Mª Victoria. Aceite de oliva: beneficios en la salud. Invenio. 2002, vol. 5, pp. 141-149.
- Montaña , M., Sánchez, M., y Torija, M. Frutas y verduras fuentes de salud. Universidad Complutense de Madrid. Grupo Elba. Disponible en: http://www.madrid.org/cs/Satellite?blobcol=urldata&blobheader=application%2Fpdf&blobheadername1=Content-Disposition&blobheadervalue1=filename%3DT034.pdf&blobkey=id&blobtable=MungoBlobs&blobwhere=1352883450648&ssbinary=true
- Castellanos , T., y Rodríguez, M. El efecto de omega 3 en la salud humana y consideraciones en la ingesta. Rev. chil. nutr. 2015; 42( 1 ): 90-95. Disponible en: https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0717-75182015000100012&lng=es. http://dx.doi.org/10.4067/S0717-75182015000100012.
- Organización de las Naciones Unidas para la Alimentación y la Agricultura. FAO. Beneficios de las legumbres para la salud. Disponible en: http://www.fao.org/3/i5388s/i5388s.pdf.
- Bernal Castro Camila Andrea, Díaz-Moreno Consuelo, Gutiérrez-Cortés Carolina. Probióticos y prebióticos en matrices de origen vegetal: Avances en el desarrollo de bebidas de frutas. Rev. chil. nutr. 2017 ; 44( 4 ): 383-392. Disponible en: https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0717-75182017000400383&lng=es. http://dx.doi.org/10.4067/s0717-75182017000400383.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.