Logo image
Logo image

Grăsimile saturate sunt nocive?

4 minute
Grăsimile saturate cauzează probleme de sănătate atunci când sunt consumate în exces. Cel mai bine este să-ți limitezi consumul la un procent mic din cantitatea totală, astfel încât să nu te confrunți cu efecte nedorite asupra sănătății.
Grăsimile saturate sunt nocive?
Ultima actualizare: 09 august, 2022

Grăsimile saturate sunt nocive pentru sănătate? Acest tip de grăsime este prezent în principal în alimentele de origine animală, cum ar fi carnea, gălbenușul de ou, cârnații, laptele și derivații săi.

Grăsimile saturate devin solide la temperatura camerei și sunt uneori vizibile cu ochiul liber în alimente, cum este cazul grăsimilor din pielea de pui, carnea roșie sau lapte. Alteori nu sunt vizibile, deoarece sunt utilizate în timpul procesării alimentelor.

Acest tip de grăsime este prezent și în unele alimente de origine vegetală, precum uleiul de palmier sau de nucă de cocos. Experții au stabilit că un consum ridicat de grăsimi saturate ar putea duce la probleme de sănătate și, în special, la boli cardiovasculare.

Însă această afirmație a fost pusă sub semnul întrebării în ultimii ani. Există o dezbatere intensă pe această temă în literatura științifică, așa cum afirmă acest articol din junalul Critical Reviews in Food Science and Nutrition.

Vezi și:

De ce trebuie să mănânci grăsimi?

Grăsimi și tipuri de grăsimi

Grăsimea este un nutrient care furnizează energie organismului, astfel încât acesta să poată funcționa normal. Dacă facem mișcare, în primele 20 de minute, corpul funcționează datorită caloriilor pe care le oferă carbohidrații. Apoi, preia energie din grăsimi.

Grăsimile joacă, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății părului și a pielii, precum și în echilibrarea temperaturii corpului și absorbția vitaminelor A, D, E și K. De aceea, aceste vitamine sunt numite liposolubile.

În principiu, există trei tipuri de grăsimi: grăsimi nesaturate, saturate și trans:

  • Grăsimi nesaturate: Acestea sunt lichide în mediu și sunt prezente în principal în alimentele de origine vegetală și pește. Consumul lor ajută la scăderea nivelului de colesterol.
  • Grăsimi saturate: Le cunoaștem și ca grăsimi solide, iar consumul lor ridicat crește nivelul colesterolului rău, care înfundă arterele.
  • Grăsimi trans: Acestea sunt grăsimi procesate printr-o metodă numită hidrogenare. Sunt cele mai dăunătoare și se găsesc în principal în alimentele industriale, potrivit unui studiu publicat în BMJ.
Some figure
Grăsimile saturate sunt vizibile cu ochiul liber în pielea de pui.

Grăsimile saturate sunt nocive?

Când consumăm în exces grăsimi saturate, acestea pot cauza probleme în organism. Cel mai relevant este faptul că acestea provoacă acumularea de colesterol rău (LDL) în artere. Când se întâmplă acest lucru, riscul de a dezvolta boli de inimă, arterioscleroză sau accident vascular cerebral poate crește semnificativ. Însă acest lucru nu este clar dovedit.

Excesul de colesterol determină dezvoltarea unei leziuni pe pereții arterelor, numită placă de aterom. Consecința acestui fapt este reducerea diametrului arterelor, ceea ce împiedică trecerea sângelui. Acest fapt poate duce la probleme cardiovasculare.

Un alt efect nedorit al acestui tip de grăsime este creșterea în greutate. Dacă ingerăm un volum ridicat al acestora, mai ales dacă acest lucru este însoțit de prea puțină activitate fizică, rezultatul este excesul de greutate și obezitatea. Ambele afectează semnificativ sănătatea.

Mituri și concepții greșite despre grăsimile saturate

Subiectul grăsimilor și al dietelor a dus la apariția unor mituri și concepții greșite. Primul mit este faptul că este rău să consumi grăsimi saturate. Acest lucru nu este adevărat. Experții recomandă ca grăsimile saturate să nu reprezinte mai mult de 6% din consumul zilnic de alimente.

La fel, grăsimile saturate sunt adesea eliminate din dietă fără a lua în considerare modul în care pot fi înlocuite pentru o nutriție adecvată. Lucrul corect de făcut în aceste cazuri este înlocuirea grăsimilor saturate și trans cu grăsimi nesaturate și nu eliminarea completă a tuturor tipurilor de grăsimi din alimentație.

O altă opțiune sănătoasă este creșterea aportului de carbohidrați din cereale integrale, cum ar fi orezul brun. În schimb, nu este o idee bună să înlocuiești grăsimile rele cu carbohidrați simpli, cum ar fi făina albă sau zahărul. Un studiu pe această temă a subliniat faptul că cei care fac acest lucru nu reduc riscul bolilor cardiovasculare, ci îl cresc.

Vezi și:

Flexibilitatea metabolică pentru arderea grăsimii

Some figure
Grăsimile saturate cresc colesterolul rău, ceea ce duce la înfundarea arterelor.

Grăsimile și dieta sănătoasă

Cheia unei diete sănătoase este echilibrul. Formula de aur rămâne o dietă care include o mulțime de legume, fructe, cereale integrale și grăsimi nesaturate. În cantități mai mici și într-un mod controlat, poți consuma și carbohidrați simpli și grăsimi saturate.

Se estimează că 25-30% din caloriile zilnice ar trebui să provină din grăsimi. Doar 6-7% din aceste grăsimi ar trebui să fie grăsimi saturate. Acest lucru este echivalent cu aproximativ 15-25 g de grăsimi saturate pe zi.

În general, ar trebui să consumăm cantități mici de alimente precum produsele de patiserie industriale, carnea grasă sau procesată, produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi, alimentele ambalate sau alimentele prăjite. Desigur, ne putem răsfăța din când în când, dar trebuie să facem din aceasta excepția și nu regula.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Szajewska H., Szajewski T., Saturated fat controversy: importance of systematic reviews and meta analysis. Crit Rev Food Sci Nutr, 2016. 56 (12): 1947-51.
  • Souza RJ., Mente A., Maroleanu A., Cozma AI., et al., Intake of saturated and trans unsaturated fatty acids and risk of all cause mortality, cardiovascular disease, and type 2 diabetes: systematic review and meta analysis of observational studies. BMJ, 2015.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.