Laptele de alune de pădure: beneficii

21 Septembrie, 2020
Cunoști numeroasele beneficii ale laptelui de alune de pădure? Pe lângă faptul că este o băutură delicioasă, nutrienții pe care îi oferă îmbunătățesc sănătatea organismului. Află mai multe despre acest subiect în articolul de mai jos!

Proprietățile laptelui de alune de pădure sunt foarte utile dacă ești vegan, vegetarian sau suferi de intoleranță la lactoză. Deși majoritatea oamenilor îl cunosc sub denumirea de lapte, acesta este, de fapt, o băutură vegetală făcută din alune de pădure și apă, care conține nutrienții prezenți în acest aliment natural. De aici provin proprietățile sale. Așadar, tu știi ce beneficii oferă laptele de alune de pădure?

Laptele de alune de pădure: proprietăți

Deși compoziția sa chimică nu este similară cu cea a laptelui de origine animală, laptele de alune de pădure este benefic pentru organism în multe privințe. Însă aceste beneficii sunt mai utile dacă îl incluzi într-o dietă variată și echilibrată.

Alunele de pădure, la fel ca alte nuci, sunt energizante și sănătoase. Acestea conțin vitamine, minerale, proteine ​​și acizi grași nesaturați, precum și fibre și antioxidanți. Astfel, băuturile care conțin alune de pădure au și aceste proprietăți.

Să aruncăm o privire mai atentă asupra proprietăților benefice ale laptelui de alune de pădure.

Contribuie la creșterea și formarea țesuturilor

Conform datelor oferite de Direcția Națională pentru Alimentație din Argentina, alunele de pădure conțin următoarele minerale: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc și fier. Toate acestea sunt necesare pentru a forma țesuturi noi și pentru a efectua procese vitale și a contribui la creștere. Chiar și procesele metabolice din celule necesită aceste elemente esențiale.

Trebuie să menționăm faptul că organismul nu absoarbe 100% din calciul pe care îl conține acest lapte, așa cum este cazul produselor lactate. Cu toate acestea, pentru cei care nu consumă produse lactate, laptele de alune de pădure poate fi o sursă importantă de calciu.

Atunci când cumperi băuturi vegetale, ar trebui să optezi pentru cele îmbogățite cu calciu.

Castron cu alune de pădure
Alunele de pădure au proprietățile nucilor și conțin acizi grași omega-9.

Laptele de alune de pădure ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare

Grăsimile care predomină în alunele de pădure sunt acizii grași nesaturați, în special acizii grași omega-9, pe care îi poți găsi și în migdale și fistic. De asemenea, alunele de pădure conțin acizi grași omega-3, dar într-o măsură mai mică.

Aceste lipide sunt cheia dezvoltării și funcționării sistemului nervos, precum și a menținerii colesterolului rău (LDL) la niveluri scăzute, a creșterii nivelului de colesterol bun (HDL) și a scăderii trigliceridelor. Conform studiilor științifice disponibile la ora actuală, laptele de alune de pădure poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Citește mai mult:

Laptele de cânepă: nutrienți, beneficii și o rețetă

Poate întârzia îmbătrânirea

Deoarece conține zinc, magneziu și vitamina E, laptele de alune de pădure are efecte antioxidante. Astfel, acesta poate ajuta la prevenirea deteriorării celulare și la întârzierea îmbătrânirii.

De asemenea, laptele de alune de pădure ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge, la prevenirea constipației și la îmbunătățirea funcției digestive. Alunele de pădure conțin fibre, care contribuie la funcționarea optimă a tractului gastrointestinal, prevenind și îmbunătățind astfel simptomele asociate, cum ar fi constipația.

Fibrele alimentare sunt un regulator natural al peristaltismului, motiv pentru această băutură este utilă persoanelor cu constipație cronică. În orice caz, consumul zilnic total ar trebui stabilit în baza funcționalității microbiotei intestinale, deoarece laptele de alune de pădure interacționează cu aceasta.

Ajută la protejarea sistemului nervos

Alunele de pădure conțin fier, acid folic și alte vitamine din complexul B, cum ar fi B1, B2, B3 și B6. Prin urmare, consumul acestora poate contribui la dezvoltarea neuronală și la îngrijirea sistemului nervos. De fapt, chiar și bebelușii pot bea lapte de alune de pădure.

Cum se face laptele de alune pentru a-și păstra proprietățile

Dacă vrei să faci lapte de alune de pădure acasă, notează-ți această rețetă! Vei avea nevoie de 1 litru de apă potabilă și alune de pădure. Cu toate acestea, dacă vrei, poți adăuga și stafide, curmale, vanilie sau alte ingrediente aromatizante.

Iată pașii:

  • În primul rând, trebuie să înmoi alunele timp de 8 ore, astfel încât acestea să absoarbă toată apa și să își dubleze volumul. Bineînțeles, alunele de pădure trebuie să fie crude. Nu vei obține o băutură gustoasă dacă folosești alune prăjite.
  • După acest interval de timp, trebuie să le strecori și să le pui într-un blender.
  • În mod normal, poți folosi trei căni de apă pentru fiecare cană de alune de pădure înmuiate. Cu toate acestea, dacă vrei ca băutura să fie mai concentrată, variază cantitățile. Trebuie să torni apă încetul cu încetul pentru a controla procesul.
  • Următorul lucru pe care trebuie să-l faci este să strecori băutura printr-o pânză curată sau tifon pentru a separa lichidul. După aceea, băutura ta vegetală este gata!
  • Depozitează laptele de alune de pădure în frigider într-o sticlă cu capac și adaugă aromele dorite atunci când îl consumi.

În general, variantele industriale conțin zahăr adăugat, fapt pe care îl poți verifica citind etichetele. Uneori, acestea sunt îmbogățite și cu calciu pentru a egala compoziția laptelui animal. Desigur, se adaugă conservanți și se folosesc metode tehnologice industriale.

Îți recomandăm și:

Rețete de smântână lichidă vegetală

Laptele de alune de pădure proaspăt
Este foarte ușor să prepari lapte de alune de pădure la tine acasă.

Ce să reținem despre beneficiile laptelui de alune de pădure

Această băutură este utilă ca parte a unei diete variate și sănătoase. Cu toate acestea, este important să ne amintim că nu conține aceiași nutrienți ca laptele de origine animală.

Dacă nu consumi produse lactate, trebuie să te asiguri că obții suficient calciu și proteine din alte surse alimentare. În mod ideal, ar trebui să consulți un nutriționist pentru a preveni eventualele probleme, deoarece deficiențele de vitamine și minerale au consecințe grave pe termen lung.

Dacă incluzi laptele de alune de pădure în dieta ta, vei contribui la sănătatea cardiovasculară și vei încetini procesul de îmbătrânire. Nu uita să optezi pentru forme naturale preparate acasă pentru a evita aditivii din industria alimentară. Cu toate acestea, dacă îl cumperi din supermarket, nu uita să citești eticheta pentru a afla ce conține produsul.

  • Naranjo García, C. M. (2018). Análisis de las propiedades de la Avellana (Corylus Avellana L.) para la elaboración de una bebida alcohólica artesanal “Cafellana” y su comercialización en la ciudad de Guayaquil (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil, Facultad de Ingeniería Química).
  • Dyner, Luis, et al. “Contenido de calcio, fibra dietaria y fitatos en diversas harinas de cereales, pseudocereales y otros.” Acta bioquímica clínica latinoamericana 50.3 (2016): 435-443.
  • Nutricional, Centro Salud. “Diferencias nutricionales de la gama de leches vegetales ALPRO-CAPSA.” (2017).
  • de Campagnaro, Evila Dávila. “Bebidas vegetales y leches de otros mamíferos.” Archivos venezolanos de puericultura y pediatría 80.3 (2017): 96-101.
  • López Uriarte, Patricia Josefina. Efecto del consumo de frutos secos sobre el estrés oxidativo. Diss. Universitat Rovira i Virgili.
  • NUTRICIÓN Y EDUCACIÓN ALIMENTARIA FICHA N° 54 FRUTOS SECOS: Aliados para tus comidas. Disponible en: http://www.alimentosargentinos.gob.ar/HomeAlimentos/Nutricion/fichaspdf/Ficha_54_Frutos_Secos.pdf.
  • de Campagnaro, E. D. (2017). Bebidas vegetales y leches de otros mamíferos. Archivos venezolanos de puericultura y pediatría80(3), 96-101.
  • Herrera, Martha Coronado, et al. “Los ácidos grasos omega-3 y omega-6: nutrición, bioquímica y salud.” Revista de educación bioquímica 25.3 (2006): 72-79.
  • Arós, Fernando, and Ramón Estruch. “Dieta mediterránea y prevención de la enfermedad cardiovascular.” Revista Española de Cardiología 66.10 (2013): 771-774.