Logo image
Logo image

Pocrescofobia sau obesofobia: frica irațională de îngrășare

3 minute
Pocrescofobia sau obesofobia înseamnă frica de a lua în greutate. Deși sunt implicați factori individuali, este important să se ia în considerare și dimensiunea socială.
Pocrescofobia sau obesofobia: frica irațională de îngrășare
Maria Fatima Seppi Vinuales

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales

Ultima actualizare: 13 iunie, 2023

Corpul este templul nostru. Ce se întâmplă când devine un loc inconfortabil, pe care nu-l acceptăm și pe care vrem să-l schimbăm? Pocrescofobia sau obesofobia este frica irațională de îngrășare. Interesul excesiv pentru felul în care arătăm naște conflicte și tulburări.

Ce este pocrescofobia sau obesofobia?

Este frica irațională de îngrășare, care poate provoca anxietate. Persoana care are o fobie evită acel stimul sau acea situație, cum ar fi aportul alimentar. Dacă reușește să facă față situației, trăiește cu mare disconfort și angoasă.

Ca orice fobie, poate exista și o comorbiditate. Obesofobia poate duce la o tulburare de alimentație sau la depresie.

Unele dintre semnele care pot indica prezența obesofobiei sunt următoarele:

  • Control obsesiv asupra cantității de alimente și caloriilor consumate. Bolnavii cântăresc de mai multe ori pe zi mâncarea și uneori notează măsurătorile.
  • Evitarea evenimentelor care implică mâncare. Dacă acceptă invitația, unii oameni își pun singuri mâncarea pentru a evita să mănânce mai mult.
  • După ce mănâncă, unii oameni fac exerciții solicitante pentru a arde caloriile.
  • Bolnavii investesc mult timp (și chiar bani) în controlul alimentației, în tratamente pentru a nu se îngrășa și în intervenții chirurgicale.

După cum putem intui, persoanele cu obesofobie au mari dificultăți, deoarece iau decizii pe baza fricii. Prin urmare, calitatea vieții și relațiile lor se deteriorează.

Descoperiți: Ce este agorafobia? Tulburarea de anxietate a lui Zac Efron

Some figure
Mâncarea devine o problemă. Totul se concentrează pe caloriile ingerate și arderea lor.

Cum să abordăm frica irațională de îngrășare?

Unele dintre recomandările care pot fi luate în considerare sunt următoarele:

  • Analizați ce înseamnă un cop perfect. De exemplu, silueta subțire nu este neapărat un sinonim pentru sănătate. Aceasta este o viziune reducționistă asupra sănătății. Sănătatea are de-a face și cu bunăstarea, emoțiile, controalele medicale, etc.
  • Prețuiți ce aveți. Indiferent de dimensiune, cu toții avem dreptul să ne bucurăm de o zi în aer liber în pantaloni scurți. Poate că nu vă place ideea, dar este important să depășiți această frică. Treptat, puteți ieși pe balconul casei în pantaloni scurți pentru a vă familiariza cu situația și emoțiile generate. Expunerea la stimul vă va ajuta să faceți față emoțiilor negative.
  • Solicitați ajutorul unui terapeut. În spatele fricii de a lua în greutate pot exista și alte motive. Cu autor, veți putea afla care sunt toate cauzele acestei temeri. Autocunoașterea, respectul și dezvoltarea unei stime de sine sănătoase fac parte din calea către acceptare și bunăstare.

Citiți mai mult: Gerascofobia sau frica de îmbătrânire: cauze și simptome

Some figure
Relația cu corpul poate trece prin diferite etape de-a lungul vieții.

Nu confundați fobiile cu ura sau discriminarea

Grasfobie, homofobie, lesbofobie… toți acești termeni înseamnă ură și respingere sub pretextul unei fobii.

Emoția de bază a unei fobii este frica irațională. Frica nu este același lucru cu sentimentul de ură și discriminarea persoanelor supraponderale sau care nu se încadrează în standardele tradiționale de frumusețe. Frica ne copleșește. Discriminarea înseamnă prejudecăți despre ceea ce este acceptabil și valoros.

În plus, trebuie să fim atenți la ceea ce înseamnă kilograme în plus, evitând să avem o viziune îngustă asupra unei situații complexe. Există profesioniști din domeniul sănătății care folosesc diagnosticul de obezitate ca răspuns absolut. Acest răspuns simplist și liniar elimină posibilitatea de a ajuta corespunzător pacientul aflat în dificultate.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Salas Valenzuela, Monserrat, & Castañeda Salgado, Martha Patricia. (2022). Obesidad/es: cuerpos, comidas y desigualdades. Inter disciplina10(26), 7-19. Epub 04 de abril de 2022. Recuperado en 24 de agosto de 2022, de http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S2448-57052022000100007&lng=es&tlng=es.
  • Rivarola, M. F. (2003). La imagen corporal en adolescentes mujeres: su valor predictivo en trastornos alimentarios. Fundamentos en humanidades, (7), 149-161.
  • Gómez, C. M. V., Vega, S., & Fernández, E. (2018). Actitudes negativas hacia la obesidad en jóvenes españoles: diferencias por sexo, edad y nivel educativo. Revista de Psicología Clínica con Niños y Adolescentes5(1), 32-36.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.