Principalele boli de inimă și simptomele lor

Bolile cardiace pot fi congenitale sau dobândite, iar cele din urmă sunt mult mai frecvente. Vă explicăm totul despre ele și factorii de risc care favorizează apariția acestora!

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 20 octombrie, 2022

Bolile de inimă afectează sistemul cardiovascular și reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Multe dintre ele pot fi prevenite. Prin urmare, în acest articol vă explicăm tot ce trebuie să știți despre principalele boli de inimă și cum să le evitați.

Care sunt principalele boli de inimă?

Bolile de inimă reprezintă un grup eterogen de patologii care afectează inima fie structural, fie funcțional. Ele pot include și anumite patologii vasculare, cum ar fi îngustarea vaselor de sânge.

În general, acestea sunt împărțite în mai multe grupuri. În primul rând, există bolile care implică alterarea ritmului cardiac: aritmiile. În al doilea rând, există defecte cardiace congenitale, care sunt cele prezente încă de la naștere.

Anomaliile structurale sunt, de asemenea, incluse în categoria bolilor de inimă: de exemplu, valvulopatiile (legate de valvele cardiace) sau cardiomiopatiile (alterarea mușchiului inimii).

Arterioscleroză

Arterioscleroza este unul dintre cei mai relevanți factori de risc pentru bolile de inimă. De fapt, se încadrează în patologiile cardiovasculare, dar este important să o evidențiem deoarece are complicații grave.

Arterele devin rigide și se înfundă. Fluxul de sânge către țesuturile corpului este alterat. Ateroscleroza este un tip specific de arterioscleroză. În acest caz, are loc o întărire a peretelui diferită de cea produsă de plăcile aterosclerotice.

Ateroscleroza afectează arterele coronare. Astfel, inima nu mai primește suficient oxigen și substanțe nutritive pentru a funcționa corect din cauza plăcilor de grăsime și colesterol.

Angină pectorală și infarct miocardic

Atât angina pectorală, cât și infarctul sau atacul de cord sunt patologii strâns legate de ateroscleroză. Acestea apar atunci când există deja un blocaj în arterele coronare.

Când obstrucția este parțială, apare angina pectorală. Apare o durere intensă care nu duce la infarct. Este localizată în piept și dispare la scurt timp după odihnă.

În schimb, infarctul miocardic acut este o durere puternică care nu se calmează în repaus și care denotă lipsa oxigenului în țesutul cardiac. Rezultatul este necroza celulară. Atacul de cord este una dintre principalele cauze de deces la nivel global.

Cum se dezvoltă principalele boli de inimă?

Dezvoltarea bolilor cardiace depinde de mulți factori. În general, putem distinge patologiile congenitale și dobândite. Congenitale sunt cele care sunt prezente la naștere. Defectele congenitale sunt adesea cauza aritmiilor și bolilor valvulare ale inimii.

Bolile dobândite sunt legate de o serie de factori de risc și obiceiuri dăunătoare. De exemplu, după cum explică Jurnalul de medicină clinică, tutunul, hipertensiunea arterială și diabetul sunt factori determinanți. Același lucru se întâmplă și cu alcoolul sau cocaina, precum și cu stresul sau lipsa de activitate fizică.

Există factori care cresc riscul de boli de inimă și care nu sunt modificabili, precum îmbătrânirea și trecerea timpului. Infecțiile sau alte boli metabolice (cum ar fi hemocromatoza) pot avea și ele o anumită influență.

Care sunt semnele bolilor de inima?

Simptomele bolilor cardiace sunt variabile. În primul rând, când vorbim despre ateroscleroză, simptomele sunt produse de angina pectorală sau atacul de cord. Ceea ce predomină este durerea intensă în piept și dificultățile de respirație. În plus, durerea poate radia către maxilar sau braț.

Este important să rețineți că simptomele nu sunt aceleași la bărbați și femei. Potrivit Clinicii Mayo, femeile au mai multe șanse de a prezenta simptome neobișnuite, cum ar fi greața, vărsăturile sau indigestia.

Aritmiile se caracterizează printr-o senzație de bătăi în piept și stare generală de rău. În multe cazuri, apar amețeli și leșin.

Malformațiile cardiace congenitale tind să provoace dificultăți de respirație. Bolnavii suferă de edem la nivelul picioarelor sau chiar la nivelul abdomenului. În cazurile cele mai severe, poate apărea cianoza.

Cum pot fi detectate bolile de inimă?

Datorită progreselor științei și medicinei, există mai multe modalități de a detecta bolile de inimă. De fapt, în unele cazuri se poate pune chiar și un diagnostic prenatal. În acest fel, tratamentul este început precoce și se evită complicațiile.

Testele care sunt cele mai utilizate sunt electrocardiograma, ecocardiografia și cateterismul cardiac. Pot fi utilizate și tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică și testele de stres.

Electrocardiogramă

Electrocardiograma este testul inițial pentru orice patologie cardiacă. Este o procedură minim invazivă și cu costuri reduse. Permite înregistrarea semnalelor electrice care apar în inimă. Acest test arată dacă există o anomalie de ritm sau structură.

Ecocardiografie

Ecocardiografia este un test non-invaziv care se efectuează frecvent. Este o ecografie care dezvăluie structura și funcția inimii. Societatea Spaniolă de Imagistica Cardiacă explică faptul că această tehnică poate fi combinată cu ecografia Doppler, mai ales după infarctul miocardic. Tehnica Doppler adaugă culoare și este indicată pentru măsurarea circulației sângelui.

Cateterism

Cateterismul nu este doar un test de diagnostic. Poate trata multe afecțiuni cardiace. Este util în special în ateroscleroza arterelor coronare. Constă în introducerea unui tub (cateter) printr-o venă sau arteră distală. Acest tub este ghidat către inimă, unde defectul în cauză poate fi vizualizat și chiar reparat (de exemplu, prin plasarea unui stent pentru a deschide artera).

Ce intervenții chirurgicale se folosesc în bolile de inimă?

Chirurgia este o modalitate de tratament foarte utilă pentru anumite afecțiuni cardiace. De fapt, de multe ori, aceasta este singura modalitate de tratament. Vă explicăm câteva dintre tehnicile care sunt utilizate astăzi.

Aterectomie

Aterectomia este o procedură care îndepărtează placa aterosclerotică din interiorul arterelor. Se folosește un cateter cu un bisturiu la capăt, cu laser sau cu marginea ascuțită, care ajută la distrugerea plăcii.

Angioplastie

Angioplastia constă în introducerea unui cateter cu un balon gonflabil la capăt. Acest cateter este plasat în vasul blocat. Balonul este apoi umflat, crescând astfel calibrul arterei. Este o procedură care poate fi efectuată chiar și în ambulatoriu.

Stimulator cardiac

Un stimulator cardiac este un dispozitiv electronic care ajută la reglarea ritmului cardiac. Potrivit Institutului Cardiovascular din Buenos Aires (ICBA), este foarte util în tratamentul aritmiilor. Plasarea lui are un risc scăzut.

Pot copiii să dezvolte boli de inimă?

Copiii sunt și ei susceptibili la boli de inimă. De fapt, așa cum am subliniat la început, unele dintre aceste patologii sunt cauzate de defecte congenitale. Aceste defecte, dacă sunt grave, produc simptome în copilărie. Același lucru se întâmplă și cu bolile congenitale ale valvelor.

Principalele boli cardiace dobândite pot fi prevenite

Trebuie să avem în vedere faptul că multe boli de inimă apar ca urmare a obiceiurilor nesănătoase: de exemplu, a fuma, a avea o alimentație necorespunzătoare sau a fi sedentar.

Prin urmare, ideal este să încercăm să acționăm asupra acestor factori pentru a reduce riscul de a suferi de boli de inimă. Controlul stresului și al greutății și exercițiile fizice moderate sunt măsuri esențiale. În plus, este important să consultați medicul dacă aveți simptome cardiace.