Logo image
Logo image

Sfaturi pentru stimularea capacității vizuale bebelușului

4 minute
Ochii bebelușului se deschid în fața sânului care îl primește și copilul descoperă acolo firul de lumină care îl leagă de viață. A-i stimula vederea înseamnă a-l integra în lume și a întări uniunea părintească.
Sfaturi pentru stimularea capacității vizuale bebelușului
Scris de Ana Núñez
Ultima actualizare: 09 august, 2022

Simțul vederii este unul dintre cele mai puțin dezvoltate la naștere. Stimularea capacității vizuale bebelușului este de o importanță majoră.

Copiii se nasc cu dificultăți de concentrare. Cu toate acestea, în câteva luni de învățare intensă, vor învăța să se descurce bine prin imitarea mișcărilor, recunoașterea fețelor și interacțiunea cu cei din jur.

Bebelușul este atras de obiectele cu contraste ridicate, de forme, mișcări și voci calde. Stimularea timpurie oferă siguranță, ajutându-l să vă poziționeze și să-și recunoască îngrijitorii. Comunicarea vizuală oferă confort și conectare. Fără îndoială, stimularea este necesară din motive pe care le vom explica mai jos. În primul an de viață, ritmul experiențelor cognitive este amețitor.

Cum este vederea unui nou-născut?

Nou-născuții vin pe lume cu o vedere slabă. În prim-plan, o văd pe mama care, la aproximativ 20 sau 30 cm, îi privește, le zâmbește și îi alăptează. Vederea încețoșată îi scutește de la înțelegerea a ceea ce se întâmplă în jur, pentru a se putea concentra doar asupra a ceea ce este apropiat și vital.

Privirea copiilor la naștere este îndreptată către mamă, către forma rotunjită a feței sale, către contrastul ochilor și către vocea ei înaltă. De asemenea, bebelușii văd culoarea întunecată a areolei. Este o primă privire care creează o conexiune.

Pediatrul Marc Pilliot, în articolul „Privirea nou-născutului”, se referă la aceasta ca la o privire protectoare sau fondatoare. Este un pod către viața care începe. Din cauza căldurii întunecate a pântecului lăsat în urmă, bebelușilor nu le place lumina. Dacă urmăresc ceva cu ochii, o fac din lateral, nu de sus în jos. Se uită la margini și nu la centru.

Vezi și:

Te chinui să formezi legătura emoțională cu bebelușul?

Some figure
Privirea nou-născutului asupra mamei în timpul alăptării este clasică și face parte din dezvoltare.

Sfaturi pentru stimularea capacității vizuale bebelușului

În general, nu ar trebui să forțăm copilul să facă nimic. El învață exclusiv prin joc, într-o atmosferă de armonie, bucurie și liniște. Dacă observăm că este iritat, înseamnă că nu se simte confortabil.

Stimulare timpurie

Însă din uter, mama are o relație strânsă și intimă cu bebelușul. Fătul aude vocea mamei, iar la naștere o întâlnește din nou. Asta îl emoționează. Numeroase investigații arată că relația prenatală este crucială în dezvoltarea afecțiunii mamă-copil.

De îndată ce deschide ochii și apare intersectarea inițială a privirilor care stabilește relația maternă, devine posibilă stimularea capacității vizuale. Mirosurile și culorile, plus căldura și catifelarea pielii sunt începutul aventurii instinctive a existenței.

Consolidarea contactului

Relația vizuală mamă-copil este intensă și va fi elementul comun al celorlalți stimuli. Relațiile pe care ochiul le stabilește cu obiectele vor mobiliza mâinile și corpul.

Coordonarea mână-ochi este structurală și va determina progresele în neurodezvoltare. Dacă mama nu se uită la copil atunci când îl alăptează, bebelușul se va apleca înainte încercând să restabilească contactul. Dacă nu poate, este posibil să plângă.

Un alt element care întărește contactul este felul de a fi. În acest sens, mamele sensibile au o înclinație mai mare în a-și adapta comportamentele la nevoile de stimulare, reglare și comunicare ale copiilor.

Încurajarea curiozității

Nu există nicio îndoială că motorul cunoașterii este curiozitatea. Zona pe care cel mic o vizualizează implică supraviețuire și protecție. Din punct de vedere biologic, bebelușul este atras de fețe.

Apoi, este atras de formele luminoase care reproduc secvențe și ritmuri organice. A-i stârni curiozitatea, a-l face să urmărească obiectele, a le face să apară și să dispară face parte din antrenamentul abilității sale de a căuta și memora. Sunt exerciții din domeniul neuroplasticității.

Vezi și:

Fontanela la bebeluși: tot ce trebuie să știi

Stimularea capacității vizuale a bebelușului: beneficii

Acuitatea vizuală apare la aproximativ 3 luni și crește până la 6 luni. Apoi, se apropie de valorile câmpului vizual al adulților. Încă de la naștere, este posibil să stimulezi capacitatea vizuală a unui copil.

Un element vital în stimulare este posibila detectare timpurie a problemelor de vedere. De fapt, ele pot fi diagnosticate înainte de 1 an. De exemplu, în primele 30 de zile vei vedea dacă poate urmări un obiect de interes în mișcare. Testul nu va fi însă concludent până în ​​a treia lună de viață. Dar, dacă bebelușul nu are această capacitate, ar trebui să fie dus la specialist.

În cele din urmă, stimularea generează conștientizarea corpului, care este baza conștientizării spațiale. La rândul său, aceasta se bazează pe dezvoltarea auditivă și tactilă și pe informațiile primite la naștere.

Some figure
Obiectele mici colorate stimulează copiii grație contrastelor.

Stimularea capacității vizuale a bebelușului: cu cât mai repede, cu atât mai bine

În a 25-a săptămână de gestație, fătul are 100 de miliarde de neuroni, însă doar unii dintre ei sunt conectați la naștere. Apoi, de la naștere până la 3 ani, vor fi integrați în rețele și conexiuni.

De aceea, stimularea timpurie cu muzicoterapie este foarte importantă până la vârsta de 6 ani. Folosirea de exerciții și jocuri care activează dezvoltarea senzorială, intelectuală, motorie, afectivă și socială este esențială. Vocile și sunetele, mângâierile, culorile și mișcările sunt, de asemenea, elemente care generează conexiuni nervoase în creier.

În concluzie, vederea este unul dintre simțurile care trebuie stimulate cât mai curând posibil. Trebuie avut în vedere faptul că în primele patru luni de viață se dezvoltă circuitul neurologic corespunzător.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • BACHS, M. A., GUIU, A. C., RUANO, E. N., AZCONA, M. C., & OVIEDO, B. N. (2005). LA IMPORTANCIA DE LA ESTIMULACIÓN EN EL DESARROLLO DEL BEBÉ. Disponible en este enlace
  • de Narváez, M. T. A. (1998). Estimulación temprana. Ediciones Gamma SA. Disponible en: https://www.medigraphic.com/pdfs/fisica/mf-2002/mf02-2_4i.pdf
  • Escalera-Hernández, S. (2015). El mundo visual en los niños (Master’s thesis, Universitat Politècnica de Catalunya). Disponible en: https://upcommons.upc.edu/bitstream/handle/2117/89522/susana.escalera%20-%20EL%20MUNDO%20VISUAL%20EN%20LOS%20NI%c3%91OS_0.pdf?sequence=1&isAllowed=y
  • Lally, J. R. Los descubrimientos de la infancia: Cómo y qué aprenden los bebés. el desarrollo cognitivo y el aprendizaje, 2. Disponible en: https://scholar.googleusercontent.com/scholar?q=cache:eqqkkK9LpkgJ:scholar.google.com/+c%C3%B3mo+aprenden+los+beb%C3%A9s&hl=es&as_sdt=0,5
  • PILLIOT, M., & de la CoFAM, P. P. (2005). La mirada del recién nacido. Amiga de los niños, 1-13. Disponible en: http://www.soniacavia.com.ar/relacahupan.com.ar/La_mirada_del_recien_nacido.pdf
  • Roncallo Andraded, C. P. (2018). Del vínculo prenatal al vínculo postnatal. Implicaciones en el desarrollo psicológico temprano. Disponible en: https://scholar.googleusercontent.com/scholar?q=cache:6uzlu1HdKcMJ:scholar.google.com/+La+coordinaci%C3%B3n+ojo-mano+es+estructural+y+determinar%C3%A1+los+avances+en+el+desarrollo+neurol%C3%B3gico.+beb%C3%A9s&hl=es&as_sdt=0,5
  • Sibaja-Molina, J., Sánchez-Pacheco, T., Rojas-Carvajal, M., & Fornaguera-Trías, J. (2016). De la neuroplasticidad a las propuestas aplicadas: estimulación temprana y su implementación en Costa Rica. Revista Costarricense de Psicología, 35(2), 94-112. Disponible en: https://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1659-29132016000200094
  • Vives, R. J., Lartigue, B. T., & Córdoba, A. (1992). Apego y vínculo. Comunicación preliminar. Cuaderno Psicoanal, 25, 45-53. Disponible en: http://bloguamx.byethost10.com/wp-content/uploads/2015/04/apego-y-vinculo-lartigue.pdf

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.