Sindromul Dorian Gray: ce cauzează această dismorfie?
Scris și verificat de psihologul Elena Sanz
Deși fiecare își asumă într-un mod diferit procesul, adevărul este că nimănui nu-i place să îmbătrânească. Presiunea socială de a rămâne mereu tineri și frumoși este evidentă și ne înconjoară constant. Unii reușesc să-și accepte și să-și iubească imaginea, chiar și cu imperfecțiuni. Alții dezvoltă simptome psihice, și anume sindromul Dorian Gray.
În ciuda faptului că nu este inclus în principalele manuale de diagnostic de psihologie și psihiatrie, acest fenomen afectează multe persoane. De fapt, se estimează că aproximativ 3% din populație suferă de această problemă. Acest sindrom se caracterizează prin preocuparea excesivă pentru imaginea corpului și o respingere puternică a îmbătrânirii. În ciuda faptului că asociem aceste caracteristici cu sexul feminin, și bărbații sunt afectați.
Ce este sindromul Dorian Gray?
Sindromul Dorian Gray este un fenomen sociocultural și psihologic legat de această presiune de a avea un aspect tânăr și atractiv. Acest sindrom a fost descris pentru prima dată în anul 2000 de către Burkhard Brosig, Joerg Kupfer, V. Niemeier și Uwe Gieler în eseul Sindromul Dorian Gray.
Denumirea ciudată este legată de romanul lui Oscar Wilde, „Tabloul lui Dorian Gray”, în care protagonistul își vinde sufletul pentru a-și păstra tinerețea veșnică. În acest cadru de vanitate, imaturitate și frumusețe se dezvoltă tulburarea.
Citește și: Love bombing: ce este și cum să-l detectăm?
Putem spune că este o tulburare dobândită (apare în cadrul standardelor socioculturale axate pe aspectul fizic). Cu toate acestea, nu toți oamenii au aceleași reacții sau simptome. Acei indivizi cu o stimă de sine mai scăzută și cei care își falsifică valoarea personală în raport cu aspectul sunt cei mai vulnerabili.
Caracteristici principale
Pentru a înțelege sindromul Dorian Gray, trebuie să analizăm cele trei aspecte principale ale acestuia:
Alterarea percepției corpului
Persoanele cu acest sindrom sunt excesiv de preocupate de aspectul și imaginea lor fizică. Sunt cu adevărat îngrozite de urâțenia sau deformarea corpului și caută să remedieze imperfecțiunile.
Apar simptome de dismorfofobie. Cei afectați consideră că o parte a corpului lor este extrem de neplăcută și disproporționată. În realitate, nu este așa.
Pentru a-și menține frumusețea și aspectul tineresc, aceste persoane folosesc tot felul de ajutoare, tratamente și medicamente în exces. De exemplu:
- Medicamente pentru creșterea părului
- Medicamente împotriva disfuncției erectile
- Medicamente anti-obezitate și alte medicamente în scopuri estetice (cum ar fi revitalizarea pielii sau creșterea masei musculare)
- Dermatologie cosmetică
- Chirurgie plastică
- Diete drastice și exerciții fizice în exces
Personalitate narcisică
Există o tendință către narcisism în căutarea tinereții eterne și a aspectului fizic atractiv și perfect. În plus, persoana în cauză poate să se simtă superioară celorlalți, poate să creadă că merită un tratament diferit sau poate să simtă că are mai multe drepturi decât cei din jur. Pe scurt, există hedonism și iubire de sine în exces.
Descoperă: Ce este breadcrumbing și cum să-l evităm?
Refuzul de a îmbătrâni și de a te maturiza
O a treia componentă este respingerea îmbătrânirii atât fizic, cât și psihic. Cei care suferă de sindromul Dorian Gray fac tot posibilul pentru a evita ravagiile pe care trecerea anilor le face asupra corpului și se tem profund să fie bătrâni și degradați.
Aceștia manifestă o reticență în a se maturiza și continuă să adopte atitudini și comportamente copilărești și nepotrivite vârstei lor. Pe scurt, resping orice aspect care poate fi considerat matur.
Cum se tratează sindromul Dorian Gray?
Pe scurt, acești oameni au o viziune distorsionată asupra imaginii lor fizice, sunt extrem de preocupați de aspect și refuză să-și accepte propria îmbătrânire. Deși poate părea un sindrom lipsit de importanță, poate avea repercusiuni grave.
Utilizarea excesivă și fără discernământ a medicamentelor și a tratamentelor estetice poate provoca daune semnificative sănătății. De asemenea, apar suferințe psihologice semnificative. Îmbătrânirea este inevitabilă și, oricât de mult ne-am dori, niciun corp nu poate atinge perfecțiunea, darămite să o mențină în timp.
Astfel, golul și frustrarea pot duce la tulburări de anxietate constante, comportamente autodistructive și simptome depresive. De fapt, s-a observat că episoadele depresive și crizele suicidare sunt destul de frecvente în acest sindrom.
Din acest motiv, la prima suspiciune, este important să ceri ajutor. Există câteva alternative farmacologice care pot ajuta în procesul de recuperare. Tratamentul începe cu psihoterapie intensivă, care este de ajutor în caz de distorsiuni corporale, stimă de sine scăzută și respingerea maturizării.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Brosig, B., Kupfer, J., Niemeier, V., & Gieler, U. (2001). The” Dorian Gray Syndrome”: psychodynamic need for hair growth restorers and other “fountains of youth.”. International journal of clinical pharmacology and therapeutics, 39(7), 279-283.
- Osorno, D. A. (2006). El síndrome de Dorian Gray (DGS). Revista de la Asociación Colombiana de Gerontología y Geriatría, 20(4), 971-973. http://acgg.org.co/pdf/pdf_revista_06/20-4-articulo2.pdf
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.