Tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea alergiilor
Corpul uman trăiește în echilibru cu materialele din mediu. Oamenii au un sistem imunitar responsabil de protejarea integrității corpului. Cu toate acestea, puteți reacționa în mod necorespunzător. Din fericire, există diferite tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea alergiilor.
Alergiile sau reacțiile de hipersensibilitate sunt rezultatul unui răspuns disproporționat al organismului uman la substanțe străine sistemului imunitar, numite alergeni. Corpul inițiază o cascadă chimică complexă care modifică funcțiile interne.
Pot apărea simptome locale sau sistemice. Urticaria, curgerea nasului și scurtarea respirației sunt unele dintre cele mai frecvente simptome. În prezent, medicamentele antihistaminice și decongestionante sunt cele mai utilizate în combaterea alergiilor.
Ce sunt alergenii și cum afectează aceștia corpul?
Alergenii sunt moleculele responsabile de inducerea răspunsurilor de hipersensibilitate. Sunt substanțe care se găsesc în mediu și nu sunt dăunători pentru toată lumea. Alergiile sunt condiționate de propriile caracteristici genetice și imune.
Studiile susțin că majoritatea alergenilor au natură proteică. Aceștia pot intra în contact cu oamenii prin căile respiratorii, piele și membrane mucoase și chiar prin tractul gastro-intestinal. Unii dintre cele mai frecvenți sunt:
- Polen
- Praf
- Păr de animale de companie
- Medicamente
- Alimente
- Mușcături
- Latex
Calea de intrare a alergenului determină tipul de efecte nocive asupra corpului uman. Astmul bronșic, sinuzita și rinita apar atunci când substanța este inhalată. Contactul alergenului cu pielea provoacă dermatită și urticarie.
Tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea alergiilor
Diferitele tipuri de medicamente utilizate în tratamentul și controlul alergiilor urmăresc să contracareze mecanismele responsabile pentru apariția lor. Aceste medicamente sunt menite să reducă la minim reacția de hipersensibilitate și, în consecință, manifestările clinice.
Medicamentele antialergice sunt disponibile pentru administrare orală, prin inhalare, topică, oftalmică și intravenoasă. Medicamentul, doza și durata de utilizare vor depinde de severitatea simptomelor și de răspunsul organismului la tratament.
Antihistaminice
Histamina este o substanță chimică eliberată de celulele sistemului imunitar ca răspuns la alergeni. Mediază reacțiile de hipersensibilitate prin legarea la receptorii H1 centrali și periferici.
Antihistaminicele acționează prin inhibarea acțiunii histaminei în țesuturi. În consecință, reduce simptomele alergice. Cercetările sugerează că desloratadina este unul dintre medicamentele cu cea mai mare afinitate pentru receptorii H1.
Cetirizina, clorfenamina, fexofenadina și loratadina sunt antihistaminice orale vândute fără prescripție medicală. Somnolența, slăbiciunea și oboseala sunt cele mai frecvente efecte adverse. Este recomandat să nu consumați băuturi alcoolice în timpul administrării.
Unele antihistaminice nazale sunt azelastina și olopatadina, utile în tratarea congestiei nazale și a strănutului. Efectele secundare includ un gust amar în gură și senzație de oboseală. Soluțiile oftalmice sunt utilizate în tratamentul conjunctivitei alergice, deși pot provoca uscarea ochilor.
Aceste medicamente nu trebuie consumate înainte de a conduce vehicule sau de a lucra cu utilaje grele, din cauza somnolenței pe care o generează. Administrarea în timpul sarcinii trebuie făcută sub strictă supraveghere medicală.
Citiți mai mult: Ce este aversiunea gustativă și cum poate fi tratată?
Decongestionante
Decongestionantele sunt medicamente care funcționează prin scăderea inflamației și reducerea secreției de mucus în nas, sinusuri, gât și urechea medie. Sunt utilizate în tratamentul alergiilor prin inhalare, precum rinita alergică și sinuzita.
Aceste medicamente sunt disponibile pentru consum oral (pastile și lichide), precum și pentru administrare locală sub formă de picături sau spray-uri. Unele decongestionante orale, cum ar fi pseudoefedrina, sunt disponibile fără rețetă și vin adesea în combinație cu antihistaminice.
Soluțiile nazale, cum ar fi oximetazolina, acționează rapid. Cu toate acestea, efectul este de scurtă durată și favorizează suprautilizarea. Decongestionantele pot provoca efecte adverse precum dureri de cap, creșterea tensiunii arteriale, insomnie și iritabilitate.
Utilizarea acestor medicamente nu este recomandată persoanelor cu hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, glaucom sau hipertiroidism. Copiii și femeile însărcinate ar trebui să consume medicamentele numai sub supraveghere medicală.
Corticosteroizi
Corticosteroizii sunt un grup de medicamente capabile să reducă răspunsul inflamator exagerat care însoțește adesea alergiile. Acestea pot fi administrate pe cale orală, prin inhalare, topic și injectabil. Studiile afirmă că tratamentul cu acești compuși se efectuează pe perioade lungi de timp, având în vedere cronicitatea alergiilor.
Prednisonul și metilprednisolonul sunt medicamente utilizate în terapia sistemică a tuturor tipurilor de alergii. Utilizarea excesivă poate provoca efecte adverse, cum ar fi cataracta, hiperglicemia și tulburările de creștere la copii. Din acest motiv, corticosteroizii trebuie consumați numai sub supraveghere medicală.
Spray-urile sunt adesea combinate cu bronhodilatatoare în gestionarea astmului bronșic. Beclometazona și budesonida sunt unele dintre cele mai utilizate substanțe. Efectele secundare sunt rare și includ iritarea mucoasei bucale și predispoziția la infecții fungice.
Fluorometolonul și Lotoprednolul sunt soluții oftalmice utilizate pentru ameliorarea simptomelor oculare alergice. Desonida și hidrocortizonu, sunt utili în gestionarea mâncărimii provocate de urticarie.
Aceste medicamente nu sunt recomandate pacienților cu diabet zaharat, infecții sistemice, boli psihice, osteoporoză și ulcer gastric. Utilizarea este limitată la persoanele imunosupresate și la cei cu boli de inimă.
Inhibitori de leucotriene
Leucotrienele sunt substanțe chimice eliberate de sistemul imunitar, care sunt implicate în inflamații, secreția de mucus și constricție bronșică. Inhibitorii acționează prin legarea de receptori ai acestor molecule, prevenind efectul lor asupra organismului.
Aceste medicamente sunt cele mai utilizate pentru tratamentul astmului bronșic alergic. De asemenea, ajută în controlul strănutului, al curgerii nasului și al congestiei nazale. În prezent, montelukast este unul dintre puținii inhibitori de leucotriene aprobați pentru tratamentul rinitei alergice sezoniere.
Efectele adverse ale acestui grup de medicamente includ dureri de cap, somnolență, probleme de somn și dureri de stomac. Sunt contraindicate în timpul sarcinii, alăptării și la pacienții cu boli hepatice severe.
Stabilizatori de mastocite
Acestea sunt medicamente topice care pot fi administrate nazal și oftalmic. Inhibă eliberarea mediatorilor inflamatori din mastocite. În acest fel, ajută la reducerea reacțiilor de hipersensibilitate și simptomelor asociate.
Cromolina este un spray fără prescripție medicală utilizat pentru afecțiuni nazale. Lodoxamida și nedocromilul vin în picături oftalmice utile pentru gestionarea roșeții și mâncărimii ochilor.
Epinefrina
Epinefrina sau adrenalina este un medicament utilizat numai în gestionarea reacțiilor alergice severe. Este utilizată pentru afecțiuni anafilactice (produse de mușcături, înțepături de insecte, alimente și medicamente). De asemenea, este utilă în controlul sângerărilor superficiale și al stopului cardiac.
Această substanță este un analog endogen al epinefrinei. Funcționează prin contractarea vaselor de sânge și relaxarea mușchilor respiratori. Există dispozitive pentru injectare automată și doze pentru administrare subcutanată sau intramusculară.
Injecțiile cu epinefrină sunt foarte utile pentru a încetini progresia alergiilor, dar nu reprezintă un substitut pentru tratamentul medical. Din acest motiv, este esențial să solicitați îngrijire medicală cât mai curând posibil după administrarea acesteia.
Recomandăm: Sfaturi pentru ameliorarea alergiei la polen
Când să solicitați asistență medicală?
Alergiile evoluează în câteva minute. Aceste reacții sunt adesea ușoare și sunt tratate cu medicamente fără prescripție medicală. Cu toate acestea, agravarea simptomelor indică necesitatea îngrijirii imediate.
Profesioniștii din domeniul sănătății ne recomandă să nu subestimăm reacțiile de hipersensibilitate, oricât de mici ar fi. În plus, este vital să solicitați asistență de urgență în următoarele cazuri:
- Respirație scurtă și respirație șuierătoare
- Înțepături intense și roșeață a pielii
- Ritm cardiac crescut și puls slab
- Confuzie și pierderea cunoștinței
Medicamente utilizate pentru tratarea alergiilor: concluzie
Diagnosticul de hipersensibilitate la anumite substanțe poate fi neplăcut pentru majoritatea oamenilor și justifică mai multe modificări ale stilului de viață. Colaborarea permanentă cu medicul de familie este vitală atunci când alegeți medicamente utilizate pentru tratarea alergiilor.
Medicul este singurul capabil să recunoască afecțiunea și să ofere cele mai bune opțiuni terapeutice. Din acest motiv, nu ezitați să consultați medicul în cazul unor semne sau simptome ciudate care vă fac să suspectați o alergie.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Garrote, A., & Bonet, R. (2004). Alergias y antialérgicos: causas, tipos y tratamientos. Offarm: farmacia y sociedad, 23(3), 82-92. https://www.elsevier.es/es-revista-offarm-4-articulo-alergias-antialergicos-causas-tipos-tratamiento-13059410
- Gorena, S., Imaña, C., & Mendoza, A. (2005). Fármacos antitusivos y antihistamínicos. Revista de la Sociedad Boliviana de Pediatría, 44(2), 114-117. http://www.scielo.org.bo/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1024-06752005000200011
- Hazouri, J. A. S. (2008). Antagonistas de leucotrienos en el tratamiento de la rinitis alérgica y enfermedades concomitantes. Revista Alergia de Mexico, 55(4). https://openurl.ebsco.com/EPDB%3Agcd%3A6%3A24508534/detailv2?sid=ebsco%3Aplink%3Ascholar&id=ebsco%3Agcd%3A34780877&crl=c
- Mota, I., Pereira, A. M., Pereira, C., Tomaz, E., Ferreira, M. B., Sabino, F., … & Morais-Almeida, M. (2015). Abordagem e registo da anafilaxia em Portugal. Acta Médica Portuguesa, 28(6), 786-796. https://www.actamedicaportuguesa.com/revista/index.php/amp/article/view/6802
- Rodríguez-González, M., & Espinosa-Rosales, F. (2017). Uso de glucocorticoides en enfermedades alérgicas. Acta pediátrica de México, 38(1), 63-71. https://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0186-23912017000100063
- Simon, D. (2018). Recent advances in clinical allergy and immunology. International archives of allergy and immunology, 177(4), 324-333. https://karger.com/iaa/article/177/4/324/168260
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.