Tratarea bolii Parkinson cu rasagilină
Rasagilina constituie un medicament din familia inhibitorilor selectivi ai monoaminooxidazei B. Pacienții iau rasagilină simplă sau în combinație cu alte medicamente pentru tratarea bolii Parkinson. Dacă această tulburare a avansat foarte mult, se poate apela la terapii combinate.
Citește și:
Rasagilina selectează monoaminooxidaza de tip B, ignorând tipul A. Astfel, aceasta produce o creștere a nivelului anumitor substanțe naturale din creier, precum monoaminele.
Acest medicament este disponibil sub formă de tablete cu administrare orală. Persoanele care se tratează cu rasagilină o iau, de obicei, o dată pe zi, cu sau fără mâncare.
Rasagilina are proprietăți neuroprotectoare mai bune decât alte medicamente folosite în același scop, cum ar fi selegilina, deoarece nu se transformă în substanțe toxice.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson reprezintă o tulburare neurodegenerativă care afectează sistemul nervos. Dintre tulburările din această categorie, doar boala Alzheimer este mai răspândită. Boala Parkinson a fost inclusă în subcategoria de tulburări de mișcare.
Aceasta este caracterizată prin pierderea neuronilor din substantia nigra, o structură localizată în mijlocul creierului. Dacă substantia nigra este distrusă, nivelul dopaminei scade considerabil. Dopamina este un neurotransmițător necesar pentru transportul informațiilor legate de mișcare de la creier la restul corpului.
Așadar, boala Parkinson afectează transmiterea informațiilor menționate anterior prin scăderea nivelului de dopamină, una dintre monoaminele creierului. În plus, afectează abilitatea pacientului de a-și controla mișcările. Boala provoacă o serie de simptome motorii, cum ar fi tremur în perioadele de inactivitate și rigiditate generalizată.
Care sunt cauzele bolii Parkinson?
Deși mulți factori au fost asociați cu un risc crescut de a suferi de boala Parkinson, cercetătorii nu au reușit încă să determine ce o declanșează. Printre factorii de risc se numără:
- Vârsta: Există o legătură strânsă între vârsta pacienților și declanșarea bolii Parkinson. Această tulburare tinde să survină la persoanele care au între 50 și 60 de ani. Dacă survine înaintea împlinirii vârstei de 50 de ani, este vorba de boala Parkinson cu debut precoce.
- Moștenirea genetică: 90% din cazuri nu implică alterări genetice. Cu toate acestea, cel puțin 15-25% dintre pacienții afectați au o rudă care suferă de această boală.
- Factorii de mediu: Consumul îndelungat de apă de fântână sau expunerea la pesticide și erbicide pot crește riscul de a suferi de boala Parkinson.
De ce se recomandă tratarea bolii Parkinson cu rasagilină?
Așa cum am menționat anterior, rasagilina este un medicament care inhibă monoaminooxidaza B. Această enzimă face parte din mitocondriile nervilor terminali ai corpului, în special cei de la nivelul creierului, al ficatului și al mucoasei intestinale.
Monoaminooxidaza reglează procesul de degradare a catecolaminelor (cum ar fi dopamina) și a serotoninei din sistemul nervos central și țesuturile periferice. În creier, monoaminooxidaza dominantă este cea de tip B.
Cercetătorii încă dezbat mecanismele de acțiune a rasagilinei. Aceștia bănuiesc că efectele sale s-ar putea datora acțiunii de inhibare a monoaminooxidazei B, producând o creștere a nivelului extracelular de dopamină.
Ar putea să te intereseze:
Creșterea concentrației de dopamină și, prin urmare, a activității dopaminergice stau, cel mai probabil, la baza efectelor benefice ale rasagilinei. Cel puțin așa sugerează observarea modelelor de disfuncții ale motorului dopaminergic.
Concluzii
Rasagilina constituie un medicament folosit în tratarea bolii Parkinson. Este disponibile sub formă de tablete cu administrare orală. Medicii le recomandă pacienților să o ia mereu la oră fixă, cu sau fără mâncare.
Urmează mereu instrucțiunile medicului și nu ezita să pui întrebări dacă ai orice nelămuriri. Folosirea incorectă a rasagilinei poate avea consecințe grave asupra sănătății.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Linazasoro, G. (2008). Rasagilina en la enfermedad de Parkinson. Neurologia.
- Pagonabarraga, J., & Kulisevsky, J. (2010). Rasagilina: Eficacia y protección en la enfermedad de Parkinson. Revista de Neurologia.
- Pagonabarraga, J., & Rodríguez-Oroz, M. C. (2013). Rasagilina en monoterapia en pacientes en fases tempranas de la enfermedad de Parkinson y en terapia combinada y coadyuvante a levodopa en fases moderada y avanzada. Revista de Neurologia.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.