Binge drinking: care sunt consecințele sale?
Consumul excesiv de băuturi alcoolice poate avea consecințe asupra sănătății. Acest lucru se agravează atunci când oamenii se angajează în așa-numitul binge drinking.
În general, se consideră că această practică ne poate afecta pe termen scurt, mediu și lung, din punct de vedere fizic și psihic. În plus, sistemul nervos este alterat și se produce atât un efect inhibitor, cât și o lipsă de coordonare, ceea ce intensifică comportamentul riscant și probabilitatea de a suferi leziuni și accidente.
Binge drinking: ce înseamnă?
Am putea crede că problemele legate de alcoolism sunt tipice persoanelor care beau în mod regulat. Cu toate acestea, problema constă nu numai în frecvență, ci și în cât de mult alcool este consumat la un moment dat.
În acest sens, binge drinking înseamnă consumul de cantități mari de alcool într-o perioadă scurtă de timp. Termenul binge este folosit, în limba engleză, pentru activități care se desfășoară într-un mod extrem.
Obiectivul este a simți mai repede efectul alcoolului. O persoană poate ingera 4 până la 5 băuturi într-o perioadă de 2 ore.
La asta trebuie adăugat și faptul că întâlnirile sociale pot dura chiar și 6 ore, ceea ce poate însemna 20 de băuturi. Ca urmare, conform cercetărilor, se atinge un nivel ridicat de intoxicație (cu o alcoolemie de peste 0,8 g/l).
Binge drinking este mai frecvent la bărbații între 20 și 40 de ani. Potrivit unui studiu realizat la Policlinica José Ramón León Acosta din Santa Clara (Cuba), 70% dintre pacienții care au fost internați pentru probleme legate de consumul de alcool se aflau în această categorie de vârstă.
Consecințele consumului excesiv de alcool
Binge drinking pot fi foarte periculos pe termen scurt și lung, atât pentru persoana în cauză, cât și pentru cei din jur. Să vedem consecințele!
Efecte pe termen scurt
Pe lângă amețeli și vărsături, binge drinking poate provoca leșin. A doua zi, vor apărea simptomele mahmurelii, dar mult mai puternice.
Agresiune și conduită criminală
Alcoolul ne face să uităm de inhibiții. Dacă aportul este excesiv, ne putem angaja în comportamente riscante: exhibiționism, sex neprotejat sau sex cu persoane necunoscute. De asemenea, cresc șansele de a agresa pe cineva și de a comite infracțiuni și abuzuri.
Risc crescut de accidente
Sub influența alcoolului, ne pierdem coordonarea; membrele noastre nu răspund corespunzător la semnalele creierului. Astfel, există un risc crescut de accidentare.
Pot apărea și accidentele de mașină. Potrivit cercetărilor, șansele de a muri într-un accident de circulație sunt de 13 ori mai mari când există o concentrație mare de alcool în sânge.
Insuficiență respiratorie
În anumite cazuri, apare greața. Dar, din cauza poziției, persoana în cauză nu va putea expulza conținutul stomacului. Vărsăturile pot bloca căile respiratorii, ducând la oprirea creierului și moarte.
Comă etilică
Atunci când în sânge există un nivel ridicat de alcool (peste 3 grame pe litru), poate apărea o scădere a capacității respiratorii și cardiace, declanșând o comă alcoolică. Apoi, poate surveni moartea prin sufocare.
Dependență
Binge drinking este pasul definitiv în dezvoltarea dependenței de alcool, deoarece dificultatea de a controla consumul este evidentă. Acest lucru duce și la alte consecințe cronice.
Tulburări hepatice
Pe termen lung, consumul frecvent de doze mari de alcool crește șansele de boli hepatice, ciroză și ficat gras.
Boli de inimă
Au fost efectuate mai multe studii în care s-a stabilit că aportul excesiv de alcool crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare la persoanele de vârstă mijlocie (45 de ani sau mai mult). Această relație nu este atât de clară la tineri.
Concluzia la care au ajuns cercetătorii este că aportul excesiv de alcool nu afectează doar prevalența diferitelor boli cronice. Există șanse mai mari ca acestea să se agraveze dacă sunt deja prezente.
Funcții executive
Consecințele sunt evidente și la nivelul abilităților cognitive. În acest sens, într-un studiu efectuat pe studenți s-a constatat că cei care au consumat excesiv alcool au avut rezultate mai proaste la sarcinile intelectuale. Scorurile au fost cu atât mai mici cu cât consumul a început mai devreme.
Risc de demență
Într-un studiu efectuat pe 131.415 adulți, un risc de 1,2 ori mai mare de demență a fost asociat cu cei care au consumat alcool excesiv în comparație cu cei care au avut un comportament moderat.
Probleme sociale și afective
De parcă nu ar fi de ajuns, pe lângă consecințele menționate mai sus, tulburările depresive, anxietatea, irascibilitatea și tulburările de somn sunt frecvente la persoanele care consumă alcool în mod abuziv și frecvent. Pornesc conflicte, discuții și certuri și au un comportament agresiv.
Alte consecințe
Potrivit unui studiu realizat în Spania, alcoolismul se numără printre principalele cauze de dizabilitate. Afectează și familia și aduce repercusiuni economice și de muncă.
Alcoolul nu este inofensiv
Consecințele binge drinking-ului sunt diverse. Toate aceste efecte sunt negative și niciunul nu este pozitiv. Prin urmare, este important să lucrăm pentru educarea tinerilor cu privire la această problemă. Credințele false trebuie demistificate. Consumul ocazional poate fi dăunător dacă este excesiv.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Athyros V, Liberopoulos E, Mikhailidis D, et al. Association of Drinking Pattern and Alcohol Beverage Type With the Prevalence of Metabolic Syndrome, Diabetes, Coronary Heart Disease, Stroke, and Peripheral Arterial Disease in a Mediterranean Cohort. Angiology. 2007; 58(6):689-697.
- Catalá-López F, Génova-Maleras R, Álvarez-Martín E, et al. Carga de enfermedad en adolescentes y jóvenes en España. Revista de Psiquiatría y Salud Mental. 2013; 6: 80-85.
- Ferrat C, Fernández E, González G, et al. Caracterización de las personas consumidoras de bebidas alcohólicas. Acta Med Cent. 2019; 13(4):523-531.
- Kivimäki M, Singh-Manoux A, David Batty G, et al. Association of alcohol-induced loss of consciousness and overall alcohol consumption with risk for dementia. JAMA Netw Open. 2020; 3(9):e2016084.
- Ministerio de Sanidad de España. Líneas de actuación en el ámbito de la prevención del consumo de alcohol. Comisión de Salud Pública: 2021.
- Salas-Gómez D, Fernández-Gorgojo M, Pozueta A. Binge drinking in young university students is associated with alterations in executive functions related to their starting age. Plos One. 2016. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0166834
- Sánchez Sánchez A, Redondo Martín S, García Vicario M, Velázquez Miranda A.. Episodios de urgencia hospitalaria relacionados con el consumo de alcohol en personas de entre 10 y 30 años de edad en Castilla y León durante el período 2003-2010. Rev Esp Salud Pública. 2012; 86: 409-417.
- Sarasa-Renedo A, Sordo L, Molist G, Hoyos J, Guitart A, Barrio G. Principales daños sanitarios y sociales relacionados con el consumo de alcohol. Rev. Esp. Salud Pública. 2014; 88(4): 469-491.