Logo image
Logo image
BunăstareMinte sănătoasă

Caracteristicile personalității dependente

4 minute
Unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții la comportamente care creează dependență. Există anumite trăsături de personalitate care cresc acest risc și pe care le putem identifica destul de ușor.
Caracteristicile personalității dependente
Valeria Sabater

Scris și verificat de psihologul Valeria Sabater

Ultima actualizare: 05 noiembrie, 2022

Caracteristicile personalității dependente ne permit să înțelegem anumite comportamente. Există persoane cu o tendință mai mare de a dezvolta un anumit tip de dependență: jocuri de noroc, canabis, pornografie, alcool, substanțe psihotrope, etc.

Nu vom putea prezice în proporție de 100% cine va deveni dependent și cine nu, totuși, dar există indicatori semnificativi. Există un citat interesant care apare în British Journal of Addiction 1990, aparținând lui Dr. Isaac Marks. Specialistul a menționat că viața însăși este, uneori, un set de dependențe. Cumva, toți avem o anumită obsesie.

Sunt lucruri pe care trebuie să le facem frecvent pentru că ne fac să ne simțim bine, ne plac sau ne ajută să ne relaxăm. Din punct de vedere clinic, nu sunt dependențe. Comportamentul care provoacă dependență este cel care împiedică desfășurarea vieții normale. Așa ne pierdem controlul .

Some figure
Dependențele sunt din ce în ce mai frecvente în rândul populației tinere și pot fi legate de alimentație.

Caracteristicile personalității dependente: 7 factori semnificativi

Este important să știm să diferențiem entuziasmul excesiv de o dependență. Unora le place să joace jocuri video și își petrec tot timpul liber în acest mod. Totuși, atât timp cât își îndeplinesc obligațiile profesionale și academice și nu-și neglijează relațiile, nu este o dependență.

Comportamentele de dependență nu se referă doar la consumul de droguri, alcool sau substanțe psihotrope. Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-V) menționează și dependența de jocuri de noroc, pornografie, tehnologie, internet sau chiar anumite tipuri de alimente.

Adolescenții sunt cei care prezintă un risc mai mare de a dezvolta anumite dependențe.

1. Singurătatea și distanțarea socială

Vorbim despre persoane cu aptitudini sociale de nivel scăzut. Bărbați și femei care tocmai au ieșit dintr-o relație afectivă. Tineri cu probleme la școală sau la universitate. Am putea da o mie de exemple despre modul în care oamenii se închid în ei, evitând contactul cu alte persoane.

Izolarea și dependența merg adesea mână în mână. De altfel, studii precum cele realizate de Necmettin Erbakan, în Turcia, evidențiază faptul că singurătatea se află de multe ori în spatele dependenței de internet sau de jocuri video la adolescenți.

2. Tulburări de stres și anxietate

Una dintre caracteristicile personalității dependente este prezența unor afecțiuni psihologice, precum stresul și anxietatea. Un exemplu este cel al oamenilor care canalizează aceste stări prin consumul de alimente.

Așa apare mâncatul compulsiv. Dependența este o tulburare care afectează și alimentația. Stresul și anxietatea pot declanșa și alcoolismul.

3. Personalitate impulsivă

Personalitatea impulsivă se află adesea în spatele comportamentelor care provoacă dependență. Acești oameni sunt incapabili să-și controleze dorințele, să-și regleze comportamentul și să-și gestioneze emoțiile. Vor mereu să experimenteze lucruri noi și să încerce senzații tari și nu știu să refuze ceva nociv.

Descoperiți: Dependența de pornografie: cauze și consecințe

4. Lipsa obiectivelor și a angajamentelor

Psihiatrul Viktor Frankl a spus: „Ceea ce dă sens și scop ființei umane este să aibă un obiectiv, să creadă în ceva, să aibă un scop și să aibă valori”. Atunci când individul nu așteaptă nimic de la sine sau de la propriul viitor, riscul de a deveni dependent crește.

5. Stimă de sine scăzută

Stima de sine scăzută este rădăcina multor tulburări psihologice și a comportamentelor de dependență. Când avem o imagine negativă despre noi, când nu ne apreciem și nu ne respectăm, vidul este imens și trebuie umplut cu orice.

Este foarte ușor să apelăm la droguri, jocuri de noroc sau pornografie ca mecanism de a simți ceva, de a potoli emoțiile negative.

6. Negare sfidătoare

O altă caracteristică a personalității dependente este negarea. Când au o problemă, când ceva nu merge bine sau dacă se află într-o situație periculoasă sau complicată, acești oameni neagă ce li se întâmplă. Mulți manifestă o atitudine sfidătoare sau disprețuitoare față de cei care îi susțin, față de cei cărora le pasă.

Descoperiți: Kratom pentru dependență: este sigur?

Some figure
În spatele comportamentului care provoacă dependență se află adesea stima de sine scăzută.

7. Frică și nesiguranță

Frica de a eșua, angoasa de a nu fi așa cum își doresc alții, nesiguranța constantă… Personalitatea dependentă ascunde uneori o lume emoțională complexă. Există temeri profunde care sunt camuflate în spatele unei carapace de agresivitate. Există nesiguranță și chiar fragilitate.

Caracteristicile personalității dependente pot fi un avertisment

În spatele fiecărui dependent există o poveste unică. Totuși, aproape întotdeauna există elemente comune, factori care ne permit să evaluăm riscul ca cineva apropiat să ajungă într-o situație pe cât de problematică, pe atât de periculoasă.

Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.

  • American Psychiatric Association. (2014). Manual Diagnóstico y Estadístico de los Trastornos Mentales (DSM-V). Editorial Médica Panamericana.
  • Brady, K. T., Haynes, L. F., Hartwell, K. J., et al. (2013). Substance use disorders and anxiety: a treatment challenge for social workers. Social work in public health, 28(3-4), 407-423. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3775646/
  • Echeburúa, E. & De Corral, P. (2010). Adicción a las nuevas tecnologías ya las redes sociales en jóvenes: un nuevo reto. Adicciones, 22(2), 91-95. Disponible en: https://go.gale.com/ps/i.do?id=GALE%7CA284222483&sid=googleScholar&v=2.1&it=r&linkaccess=abs&issn=02144840&p=IFME&sw=w&userGroupName=anon%7E91ad8a13
  • Ferrari, J. R., Groh, D. R., Rulka, G., et al. (2008). Coming to terms with reality: Predictors of self-deception within substance abuse recovery. Addictive disorders & their treatment, 7(4), 210. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3616678/
  • Griffiths, M. (1996). Behavioural addiction: an issue for everybody?. Employee Councelling Today, 8(3), 19-25. Disponible en: https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/13665629610116872/full/html
  • Griffiths, M. (2005). A ‘components’ model of addiction within a biopsychosocial framework. Journal of Substance use, 10(4), 191-197. Disponible en: https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/14659890500114359
  • Griffiths, M. D. & Larkin, M. (2004). Conceptualizing addiction: the case for a “complex systems” account. Addiction Research & Theory, 12(2), 99-102. Disponible en: https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/1606635042000193211?journalCode=iart20
  • Karakoula, P. & Triliva, S. (2016). Narcissistic vulnerability and addiction: findings from a study of people in treatment. Journal of Drug Issues, 46(4), 396-410. Disponible en: https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0022042616659761
  • Kozak, K., Lucatch, A. M., Lowe, D. J., et al. (2019). The neurobiology of impulsivity and substance use disorders: implications for treatment. Annals of the New York Academy of Sciences, 1451(1), 71-91. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6450787/
  • Lee, R. S., Hoppenbrouwers, S. & Franken, I. (2019). A systematic meta-review of impulsivity and compulsivity in addictive behaviors. Neuropsychology review, 29(1), 14-26. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30927147/
  • Lo, C. C., Kim, Y. S. & Church, W. T. (2008). The effects of victimization on drug use: A multilevel analysis. Substance Use & Misuse, 43(10), 1340-1361. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18696372/
  • Marks, I. (1990). Behavioural (non‐chemical) addictions. British journal of addiction, 85(11), 1389-1394. Disponible en: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1360-0443.1990.tb01618.x
  • Pinchevsky, G. M., Fagan, A. A. & Wright, E. M. (2014). Victimization experiences and adolescent substance use: does the type and degree of victimization matter?. Journal of Interpersonal Violence, 29(2), 299-319. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4143976/
  • Schuckit, M. A., Clarke, D. F., Smith, T., et al. (2020). Characteristics associated with denial of problem drinking among two generations of individuals with alcohol use disorders. Drug and alcohol dependence, 217, 1-18. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7736262/
  • Smith, J. P. & Book, S. W. (2008). Anxiety and substance use disorders: A review. The Psychiatric Times, 25(10), 19-23. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2904966/
  • Uhl, G. R., Koob, G. F. & Cable, J. (2019). The neurobiology of addiction. Annals of the New York Academy of Sciences, 1451(1), 5-28. Disponible en: https://nyaspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/nyas.13989
  • Waisberg, J. L. & Porter, J. E. (1994). Purpose in life and outcome of treatment for alcohol dependence. British Journal of Clinical Psychology, 33(1), 49-63. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8173543/
  • Zeliha, T. (2019). Internet addiction and loneliness as predictors of internet gaming disorder in adolescents. Educational Research and Reviews, 14(13), 465-473. Disponible en: https://academicjournals.org/journal/ERR/article-authors/88610FA61474

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.