Care sunt efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății mintale?
Efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății mintale sunt importante. Aceste produse concentrează substanțe inflamatorii care pot afecta plasticitatea neuronală.
Aceste alimente conțin aditivi artificiali de calitate îndoielnică. Ei pot influența și microbiota, ceea ce duce la trecerea substanțelor toxice în creier.
Care sunt efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății mintale?
Potrivit cercetărilor publicate în revista Neurology, consumul regulat de produse industriale ultraprocesate crește incidența demenței și a altor patologii neurodegenerative. Aceste produse duc la acumularea de toxine în organism, așa cum este cazul compușilor beta-amiloizi.
Alimentele ultraprocesate pot contribui la formarea radicalilor liberi în organism și la depunerea lor ulterioară în țesuturi. Viteza proceselor de îmbătrânire va crește. Consumul acestor produse a fost corelat cu o fragilitate mai mare la vârstnici, potrivit unui studiu publicat în The Journals of Gerontology.
Există studii recente care asociază prezența alimentelor procesate industrial în dietă cu o prevalență mai mare a depresiei la adulți. Riscul este și mai mare atunci când nivelul de activitate fizică este scăzut.
Îmbunătățirea dietei și evitarea unui stil de viață sedentar sunt două puncte cheie atunci când scopul este menținerea sănătății.
În orice caz, nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel de dăunătoare. Cele mai rele sunt cele făcute cu grăsimi de proastă calitate, precum uleiul de cocos rafinat sau uleiul de palmier.
Citiți mai mult: Ziua Mondială a Alimentației: să nu lăsăm pe nimeni în urmă
Efectele alimentelor ultraprocesate asupra microbiotei
Comunicarea strânsă care există între intestine și creier nu mai este un mister. Microbiota reprezintă ansamblul de microorganisme din tractul digestiv. Menținerea diversității și densității acesteia va ajuta la reducerea riscului de a suferi de diverse patologii. Printre acestea se numără depresia, anxietatea și bolile neurodegenerative.
Dieta poate condiționa foarte mult funcționarea microbiotei și caracteristicile acesteia. Zaharurile simple, aditivii artificiali și grăsimile trans afectează negativ microbii din tractul digestiv. Astfel, există mai multe șanse ca toxinele să traverseze bariera intestinală și să ajungă în sânge, iar ulterior în țesuturi.
Pentru a evita această problemă, nu este necesară numai reducerea consumului de alimente ultraprocesate, ci și includerea în dietă a alimentelor lactate fermentate și a fibrelor. Principalele ghiduri alimentare recomandă consumul a cel puțin 25 g de fibre în fiecare zi.
Nu toate fibrele generează același efect. Cele care au cel mai mare impact asupra microbiotei sunt cel solubile. Acestea cresc în dimensiune la contactul cu apa și fermentează. Servesc ca substrat energetic pentru bacterii, care pot sintetiza compuși antiinflamatori, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt. Butiratul este un exemplu.
Descoperiți: Nivelul de educație poate influența dieta?
O microbiotă sănătoasă pentru a trata depresia
Axa microbiotă-intestin-creier este din ce în ce mai studiată. Cercetările recente au descoperit că recompunerea corectă a microbiotei poate influența sănătatea creierului. Cu alte cuvinte, probioticele pot fi utile în tratamentul depresiei. Modulatorii florei bacteriene pot crește răspunsul pacienților la antidepresive.
Reducerea aportului alimentelor ultraprocesate este un factor de protecție pentru sănătatea mintală.
Alimentele ultraprocesate dăunează sănătății mintale
Alimentele ultraprocesate au un efect negativ asupra sănătății mintale. Acestea cresc nivelul de inflamație și oxidare din organism. Pot conține chiar și elemente toxice care se acumulează în țesuturi și interferează cu funcționarea normală a organismului.
Menținerea unei diete optime va ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale. Un aspect esențial este calitatea somnului, precum și exercițiile fizice și obiceiurile sănătoase.
Sănătatea mintală este complexă și influențată de mulți factori. Îmbunătățirea sau agravarea acesteia nu poate fi atribuită unui singur factor. Chiar și așa, rolul alimentelor ultraprocesate pare să fie evident.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Li H, Li S, Yang H, et al. Association of Ultraprocessed Food Consumption With Risk of Dementia: A Prospective Cohort [published online ahead of print, 2022 Jul 27]. Neurology. 2022;10.1212/WNL.0000000000200871. doi:10.1212/WNL.0000000000200871
- Sandoval-Insausti H, Blanco-Rojo R, Graciani A, et al. Ultra-processed Food Consumption and Incident Frailty: A Prospective Cohort Study of Older Adults. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2020;75(6):1126-1133. doi:10.1093/gerona/glz140
- Gómez-Donoso C, Sánchez-Villegas A, Martínez-González MA, et al. Ultra-processed food consumption and the incidence of depression in a Mediterranean cohort: the SUN Project. Eur J Nutr. 2020;59(3):1093-1103. doi:10.1007/s00394-019-01970-1
- Castañeda Guillot, Carlos. “Microbiota intestinal y trastornos del comportamiento mental.” Revista Cubana de Pediatría 92.2 (2020).
- Jimenez-Badilla, Iveth, and Luis Acuña-Amador. “Evidencias clínicas del uso de moduladores de la microbiota intestinal para el tratamiento de trastornos mentales: una revisión bibliográfica sistemática.” Psiquiatría Biológica 28.2 (2021): 100315.